Printr-un artificiu „fiscal”, salariul nominal ajunge în 2018 la aproape 1.000 de euro în România, similar cu cel obţinut de cetăţenii altor state europene. Creşterea în termini reali este infinit mai mică, salariul mediu real fiind plasat sub 550 de euro. Creşterea nominală se datorează transferului contribuţiilor de la angajator la angajat şi nu reprezintă altceva decât o frână pe termen lung a creşterii salariului net, salariu net care anul acesta va creşte cu circa 20 de euro.
Analiştii economici previzionează că, în acest an, salariul real mediu net va avea o creştere cuprinsă între 3,7% şi 8,5% faţă de anul precedent. Raportat la cuantumul în euro, creşterea din 2018 faţă de 2017 ar fi cuprinsă între 12 şi 35 de euro, valoare infimă faţă de majorările de 10%-30% anunţate în programul de guvernare. Brutul în schimb are o creştere de până la 980 de euro, faţă de 723 de euro anul trecut.
Creşterea salariilor este erodată de transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, care taie din start 20% din creşterea brută a salariului, apoi, de inflaţia galopantă. „Mutarea de contribuţii de la angajat la angajator este egală cu zero şi apare doar scriptic”, a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal şi economist şef al Raiffeisen Bank, cel care spune că dinamica salariilor este mult mai slabă decât pare, iar creşterile din 2018 faţă de 2017 sunt de maximum 8%.
Pe de altă parte, datele Institutului Naţional de Statistică (INS) indică creşterea salariului mediu net pe economie cu 0.1% lună/lună şi cu 11.2% an/an la 2,487 lei în februarie. După ajustarea cu dinamica preţurilor de consum salariul a crescut cu 6.2% an/an în februarie, în accelerare de la 3.5% an/an în ianuarie.
Cum văd analiştii evoluţia salariului mediu net în 2018
Şi totuşi, „În scenariul macroeconomic central al Băncii Transilvania ne aşteptăm la continuarea tendinţei de decelerare a dinamicii medii anuale a salariului real, spre un ritm anual de aproximativ 5% în 2018, în atenuare de la 12.7% an/an în 2017, pe fondul maturităţii din piaţa forţei de muncă şi accelerării inflaţiei”, spune Adrian Rădulescu. Acesta mizează pe o dinamică de la un salariu mediu net real de 2.351 de lei în 2017 la 2.470 lei în 2019. Calculat în euro, la cursul mediu de 4,68 lei pentru un euro, creşterea salarială din 2018 se dovedeşte a fi de numai 12 euro, de la 514 euro mediu net real în 2017 la 526 euro în 2018.
Horia Braun, economistul şef al BCR, spune la rândul său: „Referitor la câştigurile salariale nete, prognoza noastră relevă o crestere a mediei anului 2018 de circa 8.5% faţă de media anului 2017. În termeni reali, deci corectată cu rata medie a inflaţiei, creşterea ar urma să fie de 3,7%. Calculate în euro, anticipăm o creştere la circa 551 euro medie în 2018 faţă de o medie de 522 euro în 2017. Creşterile salariale ar urma să fie mai ample în sectorul public decât în cel privat, ca urmare a aplicării Legii salarizării unitare din acest sector”. Practic, majorarea ar fi de 29 de euro.
Pentru sectorul privat, Horia Braun anticipează doar creşteri uşoare, cu doar circa 2%-3% peste rata medie a inflaţiei, datorită faptului că firmele vor urmări să îşi păstreze pe cât posibil marjele de exploatare intacte, mai ales în condiţiile în care economistul şef al BCR anticipează o încetinire relativă a ritmului de creştere a productivităţii muncii faţă de cel înregistrat în 2017.
În acelaşi ton, raportul economic al UniCredit Bank spune: „Coaliţia de guvernare încearcă să îşi mulţumească votanţii în mijlocul tensiunilor politice prin majorări succesive ale salariilor şi pensiilor. Prin transferul contribuţiilor sociale în totalitate în sarcina angajaţilor de la începutul acestui an, guvernul a încetinit creşterea salariului net, anulând în parte creşterea salariilor din sectorul public implementată în ianuarie 2018. Datele aferente lunii ianuarie indică faptul că multe companii nu au majorat salariile brute suficient de mult pentru a compensa acest transfer de contribuţii de la angajaţi la angajatori”. Analiştii financiari ai UniCredit arată astfel că salariul mediu net a crescut de la 508 la 543 de euro (estimările băncii pentru 2017 şi 2018), adică cu
35 de euro, în condiţiile în care salariul nominal brut arată o valoare de 936 de euro în 2018 faţă de 724 de euro în 2017, deci o creştere de 212 euro, tradusă într-o dinamică de 26,7% în termini nominali. În termini reali, creşterea văzută de analişti este de cel mult 6,7%.
Salarii mici şi dobânzi şi deficite în creştere
Ultimele date furnizate de INS arată că salariul mediu pe economie a ajuns la valoarea de 2.487 de lei net în luna februarie a acestui an, în creştere cu 11,2% faţă de perioada similară a anului trecut.
IT-iştii au rămas şi în februarie cel mai bine plătiţi, ajungând la un salariu mediu net de 6.134 de lei, în creştere cu 9% faţă de 2017. Cele mai mici salarii din economie le primesc angajaţii din sectoarele hoteluri şi restaurante, unde nivelul salarial mediu a ajuns la 1.499 de lei net în februarie, în creştere cu 11% faţă de anul trecut.
„Astfel, deşi considerăm în continuare că sunt necesare încă trei majorări ale dobânzii de politică monetară până la nivelul de 3%, mesajele recente implică riscuri pentru prognoza noastră de trei majorări până la finalul acestui an, implementarea acestora depinzând de cifrele/ aşteptările viitoare de inflaţie şi putând să aibă loc mai târziu, în T4 2018 sau 2019. Banca centrală este îngrijorată că majorarea costurilor de finanţare ar putea mări rata creditelor ne-performante, în special pentru cei care au contractat credite pentru locuinţe. Din acelaşi motiv, BNR nu va extrage surplusul de lichiditate din piaţa interbancară”, se arată în raportul Unicredit.
Banca anticipează o persistenţă a lichidităţii excedentare de-a lungul anului, în special dacă investitorii străini vor începe să cumpere din nou titluri de stat româneşti în cazul în care inflaţia va încetini în a doua jumătate a anului 2018.
„Leul rămâne supraevaluat, iar BNR preferă o depreciere graduală. Riscurile politice, repatrierea profiturilor de către multinaţionale şi evaluarea politicii fiscale a României de căre Comisia Europeană din luna mai reprezintă cele mai mari riscuri pentru leu în T2 2018”, se arată în raport.
Guvernul nu a implementat niciuna dintre măsurile compensatorii recomandate de Comisia Europeană în decembrie. Dat fiind faptul că deficitul bugetar din 2017 s-a situat, probabil, în vecinătatea nivelului de 3% din PIB (2,83% după metodologia cash), după 3% din PIB în 2016, riscul ca România să fie subiectul unei noi proceduri de deficit excesiv (PDE) rămâne ridicat, dar va fi mai mare în anul 2019 decât anul acesta. (Gabriela ŢINTEANU)
Numărul 808
