România – PIB-ul va scădea cu 5,2 % în 2020 şi va creşte cu aproximativ 3,3 % în 2021, respectiv cu 3,8 % în 2022
• Pandemia cauzată de noul coronavirus reprezintă un şoc enorm pentru economii, atât în UE, cât şi la nivel mondial, cu consecinţe foarte grave din punct de vedere socioeconomic.
• Se preconizează că economia României se va redresa. Deşi contracţia înregistrată de economie în 2020 pare mai puţin gravă decât se estimase iniţial, incertitudinea rămâne foarte ridicată, având în vedere evoluţia recentă a pandemiei, iar producţia reală probabil că nu va reveni la nivelurile de dinainte criză până la sfârşitul anului 2022. Se estimează că deficitul bugetar va creşte semnificativ, deoarece efortul bugetar necesar pentru combaterea crizei se adaugă derapajelor fiscale din trecut.
Activitatea economică din Europa a suferit un şoc major în prima jumătate a anului şi s-a redresat puternic în al treilea trimestru, concomitent cu eliminarea treptată a măsurilor restrictive. Cu toate acestea, recrudescenţa din ultimele săptămâni a pandemiei duce la o serie de perturbări, în timp ce autorităţile naţionale introduc noi măsuri de sănătate publică pentru a limita răspândirea virusului. Situaţia epidemiologică înseamnă că previziunile de creştere pe perioada analizată fac obiectul unui grad extrem de ridicat de incertitudine şi de riscuri.
O redresare întreruptă şi incompletă
Potrivit previziunilor economice din toamna anului 2020, economia zonei euro va înregistra o contracţie de 7,8 % în 2020, înainte de o creştere de 4,2 % în 2021 şi de 3% în 2022. Conform previziunilor, economia UE se va contracta cu 7,4 % în 2020, înainte de a se redresa cu o creştere de 4,1 % în 2021 şi de 3 % în 2022. În comparaţie cu previziunile economice din vara anului 2020, previziunile de creştere pentru zona euro şi pentru UE sunt uşor mai optimiste pentru 2020 şi mai temperate pentru 2021. Nici în zona euro, nici în UE producţia nu este preconizată să revină la nivelul pre-pandemic în 2022.
Creşterea ratei şomajului atenuată în contextul scăderii activităţii economice
Pierderea locurilor de muncă şi creşterea şomajului au exercitat presiuni mari asupra mijloacelor de subzistenţă ale multor europeni. Măsurile de politică adoptate de statele membre, împreună cu iniţiativele la nivelul UE, au contribuit la atenuarea impactului pandemiei asupra pieţelor forţei de muncă. Datorită amplorii fără precedent a măsurilor luate, în special prin intermediul programelor de lucru pe termen scurt, creşterea ratei şomajului a fost atenuată în contextul scăderii activităţii economice. Se estimează că şomajul va continua să crească în 2021, deoarece statele membre elimină treptat măsurile de sprijin de urgenţă şi noi persoane intră pe piaţa forţei de muncă, însă ar trebui să se îmbunătăţească în 2022, pe măsură ce economia continuă să se redreseze.
Deficite şi datorii publice în creştere
Se aşteaptă ca deficitele publice să crească în mod semnificativ în UE în acest an, având în vedere creşterea cheltuielilor sociale şi reducerea veniturilor fiscale, ambele fiind o consecinţă a măsurilor de politică excepţionale menite să sprijine economia, precum şi a existenţei stabilizatorilor automaţi. Conform previziunilor, deficitul public agregat al zonei euro va creşte de la 0,6 % din PIB în 2019 la aproximativ 8,8 % în 2020, înainte de a scădea la 6,4 % în 2021 şi la 4,7 % în 2022. Această evoluţie reflectă eliminarea treptată a măsurilor de sprijin de urgenţă în cursul anului 2021, pe măsură ce situaţia economică se va îmbunătăţi.
Reflectând creşterea deficitelor, previziunile estimează că ponderea datoriei în PIB la nivel agregat din zona euro va creşte de la 85,9 % din PIB în 2019 la 101,7 % în 2020, 102,3 % în 2021 şi 102,6 % în 2022.
Inflaţia se menţine moderată
În lunile august şi septembrie, o scădere abruptă a preţurilor la energie a determinat o inflaţie totală negativă. Inflaţia de bază, care include toate produsele cu excepţia energiei şi a alimentelor neprocesate, a scăzut, de asemenea, în mod substanţial în cursul verii, din cauza cererii reduse de servicii, în special de servicii legate de turism şi de bunuri industriale. Cererea scăzută, contracţia pieţei forţei de muncă şi o rată ridicată de schimb a monedei euro vor exercita o presiune descendentă asupra preţurilor. Inflaţia în zona euro, măsurată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), este estimată la 0,3 % în 2020, înainte de a creşte la 1,1 % în 2021 şi la 1,3 % în 2022, pe măsură ce se stabilizează preţurile petrolului. În UE, inflaţia este estimată la 0,7 % în 2020, 1,3 % în 2021 şi 1,5 % în 2022.
Un grad ridicat de incertitudine şi perspective cu riscuri de evoluţie negativă
Incertitudinile şi riscurile legate de previziunile economice din toamna anului 2020 rămân extrem de mari. Riscul principal rezultă din agravarea pandemiei, situaţie care necesită măsuri de sănătate publică mai stricte şi care are un impact mai grav şi de durată asupra economiei. Acest context a motivat o analiză a scenariilor implicând două căi alternative de evoluţie a pandemiei – una mai benignă şi una agravantă – şi impactul economic al acestora. Există, de asemenea, riscul ca cicatricile lăsate de pandemie în economie – cum ar fi falimentele, şomajul pe termen lung şi întreruperile în aprovizionare – să fie mai profunde şi mai extinse. Economia europeană ar avea de suferit, de asemenea, în cazul în care economia mondială şi comerţul mondial s-ar îmbunătăţi mai puţin decât conform previziunilor sau în cazul în care tensiunile comerciale ar creşte. Posibilitatea unei presiuni asupra pieţei financiare reprezintă un alt risc de evoluţie negativă.
Dintr-o perspectivă pozitivă, este posibil ca NextGenerationEU, programul UE de redresare economică, care include mecanismul de redresare şi de rezilienţă, să stimuleze mai puternic economia UE s-a estimat. Acest efect se datorează faptului că previziunile ar putea include doar parţial beneficiile probabile ale acestor iniţiative, întrucât informaţiile disponibile în această etapă cu privire la planurile naţionale sunt încă limitate. Un acord comercial între UE şi Regatul Unit ar oferi, de asemenea, posibilitatea unui impact pozitiv asupra economiei UE începând cu 2021, comparativ cu scenariul de referinţă potrivit căruia schimburile comerciale dintre Regatul Unit şi UE ar fi reglementate pe baza normelor OMC privind clauza naţiunii celei mai favorizate.