Premisele izolării politice a României (1919-1940)

La Editura Fundaţiei România de Mâine a apărut o carte de excepţie despre diplomaţie, istorie şi drept internaţional, semnată de Viorica MOISUC!

Premisele izolării politice a României (1919-1940)

Editura Fundaţiei România de Mâine aduce în faţa cititorilor, în colecţia „Dosarele istoriei”, ediţia a doua revăzută şi adăugită a cărţii Premisele izolării politice a României (1919-1940) scrisă de ilustrul istoric şi cercetător Viorica Moisuc.

Mai rar să găseşti într-o carte o temă abordată din atât de multe puncte de vedere, în care multidisciplinaritatea atinge cote maxime de complexitate. În momentul în care tema este o adevărată rană în istoria unui popor, citirea cărţii devine, pe lângă un act de cultură, şi unul patriotic.

Cartea are o istorie a ei. De multe ori istoria unei cărţi reprezintă de fapt istoria luptei cercetătorilor oneşti de a pune pe hârtie adevărul. Acesta este şi cazul volumului la care ne referim. Din primele capitole introductive aflăm despre eforturile istoricului Viorica Moisuc de a aduce în faţa cititorilor rezultatul cercetărilor sale din arhive, inclusiv din străinătate. Este în acelaşi timp şi lupta unei generaţii de intelectuali români confruntaţi cu foarfecele cenzurii implicite, înainte şi după decembrie 1989. Astăzi, efortul făcut este încununat de succes prin apariţia textului integral, cu toate elementele editoriale şi redacţionale acceptate de autor, sub egida unei edituri de prestigiu, aşa cum spune doamna Moisuc, Editura Fundaţiei România de Mâine.

Trebuie să recunoaştem însă că adevărurile, inclusiv cele istorice, nu sunt acceptate uşor de societate. Cititorii cărţii vor beneficia de acest avantaj al accesului la conţinutul unor documente imposibil de studiat altfel, sintetizate, corelate şi explicate ştiinţific de un autor de renume. Punctele de vedere din carte nu sunt nici astăzi dominante în dezbaterea publică din România. Vinovăţia Marilor Puteri pentru situaţia crudă prin care a trecut România în anul 1940, dovedită în carte, este estompată frecvent în texte care circulă pe piaţa informaţiei istorice din ţara noastră.

Tot din componenta introductivă a cărţii face parte capitolul Unele consideraţii despre pacea şi justiţia internaţională, o veritabilă sinteză de drept internaţional public, de dreptul păcii şi al războiului, de drept diplomatic sau de etica relaţiilor internaţionale. Sunt frecvent puse faţă în faţă exigenţe obiective şi etice ale relaţiilor dintre state cu fapte, atitudini şi proiecte concrete ale marilor puteri europene din perioada 1919-1940. Citit atent, capitolul este o pledoarie pentru identificarea cauzelor unor evoluţii interbelice şi un manual cu lecţii de învăţat.

Doamna Viorica Moisuc scrie pentru o gamă foarte largă de cititori. Două capitole sunt consacrate problemelor economice internaţionale în corelare strânsă cu interesele naţionale ale statelor puternice din Europa: Conferinţa economică internaţională de la Geneva (1922). Acordurile sovieto-germane de la Rapallo, respectiv, Conferinţa economică internaţională de la Londra (1924). Fiecare dintre aceste capitole reprezintă o veritabilă sinteză de istorie economică sau istorie a relaţiilor economice internaţionale pentru perioada în care au avut loc. Găsim raţionamente economice naţionale care au stat la baza poziţiei diferitelor state participante, reflectarea acestor interese în desfăşurarea celor două conferinţe, modul în care au fost neglijate interesele ţărilor mici, inclusiv ale României, dar şi contribuţia la distrugerea eşafodajului european interbelic.

Citind din perspectivă interdisciplinară cartea doamnei profesoare Moisuc, observăm confluenţe nebănuite între diplomaţie şi relaţii internaţionale, pe de o parte, biologie, pe de altă parte. Întreaga acţiune a statelor revanşarde şi revizioniste de după 1919 în ceea ce priveşte statele mici apărătoare ale sistemului de la Versailles, inclusiv România, a fost izbitor de asemănătoare cu modul în care carnivorele îşi izolează şi îşi devorează prada. Acestea, ţările mici, în special România, sunt mai întâi izolate faţă de aliaţii tradiţionali, iar sistemul colectiv de securitate este făcut inoperant. Izolarea are loc în paşi făcuţi secvenţial într-un ritm în care nicio oportunitate nu este omisă. La sfârşit, ţara aflată în vizorul revizionismului nu mai are nicio posibilitate de apărare şi îşi acceptă de bună voie soarta hărăzită de revizionişti. În timp ce forţele apărătoare ale sistemului de securitate colectivă primesc facilităţi şi avantaje individuale, scăzând astfel coeziunea lor, cele revanşarde găsesc puncte de coeziune tot mai puternice. La fel acţionează şi animalele de pradă. Îşi izolează prada faţă de restul turmei după care o devorează. În consecinţă, politica internaţională din perioada 1919-1940 a fost similară mediului sălbatic din junglă. Iar pericolele izolării României, aşa cum s-a întâmplat în anul 1940, erau previzibile cu ceva timp în urmă. Declaraţia lui Nicolae Titulescu este edificatoare în acest sens. 

O latură importantă a cărţii Premisele izolării politice a României (1919-1940) o reprezintă capacitatea de a integra descrierea şi explicarea clară a evenimentelor, susţinerea cu documente de certă valoare, interpretarea integratoare a acestora într-o manieră specifică filosofiei istoriei. O serie de concluzii eronate ale istoriografiei dominante privind evoluţiile de pe scena internaţională din perioada 1919-1940 primesc din partea doamnei Viorica Moisuc o nouă interpretare, total diferită uneori faţă de ceea ce ştiam anterior.

Munca intensă în arhive, specifică istoricului, este completată de sinteza filosofului istoriei şi de explicaţiile clare ale profesorului de valoare. Deşi apar uneori înţelesuri noi la elemente de referinţă din cultura noastră istorică, suntem pregătiţi pentru acestea pas cu pas prin documente explicate aduse în faţă noastră. Astfel, dobândim un plus important de înţelegere a problemelor respective, fără a fi supuşi unor zguduiri de conştiinţă.

Doresc să fiu sincer şi să menţionez aspecte pe care eu le-am urmărit în mod special. M-a interesat, de exemplu, să aflu din paginile acestei cărţi dacă soarta României ar fi putut fi alta, mai bună, în anul 1940. Sau, în alţi termeni, doream să ştiu dacă au existat erori imputabile conducerii României în perioada 1919-1940. Citind cu atenţie textul prezentat de Viorica Moisuc m-am convins că diplomaţia şi managementul public al ţării noastre a făcut tot ceea ce era posibil pe baza datelor disponibile în momentul când au fost luate decizii sau au fost înfăptuite acte şi fapte de drept internaţional. În consecinţă putem fi mândri de personalităţile care au condus România şi mai ales de cele care au gestionat diplomaţia ţării noastre în perioada respectivă.

O altă temă importantă o reprezintă dinamica atitudinii Germaniei în politica sa externă. Din seria de documente prezentate de doamna Viorica Moisuc înţelegem că evoluţiile de după 1933 au fost o continuare firească a perioadei anterioare. Germania nu a acceptat nici un moment sistemul politic internaţional de după Primul Război Mondial. Toate avantajele sau concesiile primite de Germania erau utilizate pentru pregătirea revanşei. Tema respectivă deschide un orizont larg de interpretare contrafactuală: când şi cum ar fi izbucnit un nou război în Europa declanşat de revizionismul Germaniei dacă Hitler nu ar fi existat? Ipoteza potrivit căreia Europa nu ar fi avut război dacă nu exista Hitler nu cred că poate fi luată în considerare, dacă înţelegem mersul evenimentelor aşa cum a fost prezentat de Viorica Moisuc. 

Din cele prezentate rezultă că, pe lângă spiritul ştiinţific multidisciplinar, cartea Premisele izolării politice a României (1919-1940) cuprinde şi o metodologie didactică explicativă de mare artă. Doresc să dau ca exemplu problematica frontierei de stat sau a recunoaşterii litigiilor teritoriale dintre state în contextul negocierilor dintre URSS şi România privind Pactul de neagresiune. Pe lângă elementele de tehnica dreptului diplomatic găsim explicaţii utile cititorilor interesaţi de această problemă.

Mulţumesc pe această cale Fundaţiei Europene Titulescu şi Preşedintelui acesteia, domnul profesor universitar doctor Adrian Năstase, pentru organizarea, pe data de 14 noiembrie 2023, a primei lansări a acestei cărţi, într-un mediu cu adevărat academic.

Felicitări pentru echipa redacţională!

Multă sănătate şi putere de muncă pentru Doamna Profesoară Viorica Moisuc! Să citim şi alte cărţi scrise de domnia sa!

Invităm cititorii şi la lansarea care va avea loc în cadrul Târgului de carte Gaudeamus Radio România sâmbătă, 25 noiembrie 2023, Romexpo, Sala Mircea Nedelciu, Pavilion A, între orele 13,00-13,45.

În final, recomand cititorilor cu multă căldură cartea Premisele izolării politice a României (1919-1940) scrisă de doamna Viorica Moisuc.

Lectură plăcută!

(Conf.univ.dr. Aurelian Virgil BĂLUŢĂ, membru al Consiliului Ştiinţific al Editurii Fundaţiei România de Mâine)

Marţi, 14 noiembrie, la „Casa Titulescu”, Fundaţia Europeană „Titulescu” – Centrul de cercetare a organizat lansarea ediţiei a doua, revăzută şi adăugită, a cărţii doamnei prof.univ.dr. Viorica Moisuc Premisele izolării politice a României: 1919-1940, apărută în anul 2023 la Editura Fundaţiei „România de Mâine”.

Publicul participant s-a bucurat de un eveniment de înaltă valoare ştiinţifică, culturală, moderat de prof.univ.dr. Adrian Năstase, Preşedintele Fundaţiei Europene „Titulescu”, la care au vorbit despre valoarea cărţii lansate: colonel (R) prof.univ.dr. Petre Otu, preşedintele Comisiei Române de Istorie Militară, dr. Constantin Corneanu, Preşedintele Asociaţiei Europene de Studii Geopolitice şi Strategice „Gh.I.Brătianu”, prof.univ.dr. Dumitru Preda, director ştiinţific Fundaţia Europeană „Titulescu”. Cu deosebit interes au fost urmăriteintervenţiile prof.univ.dr.Viorica Moisuc şi ale prof.univ.dr. Adrian Năstase.