Premiile NOBEL 2024

În ultimul său testament, Alfred Nobel a desemnat în mod special instituţiile responsabile pentru premiile pe care dorea să fie înfiinţate: Academia Regală Suedeză de Ştiinţe, pentru Premiul Nobel pentru Fizică şi Chimie, Institutul Karolinska, pentru Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, Academia Suedeză, pentru Premiul Nobel pentru Literatură, şi un Comitet de cinci persoane alese de Parlamentul Norvegian (Storting) pentru Premiul Nobel pentru Pace.

În 1968, Sveriges Riksbank a înfiinţat Premiul Sveriges Riksbank pentru Ştiinţe Economice în memoria lui Alfred Nobel. Academia Regală Suedeză de Ştiinţe a primit sarcina de a selecta laureaţii în Ştiinţe Economice începând cu 1969.

*Toate Premiile Nobel sunt decernate pe 10 decembrie, la comemorarea morţii industriaşului suedez Alfred Nobel, la Stockholm, în Suedia, cu excepţia Premiului Nobel pentru Pace, care este acordat la Oslo, în Norvegia.

• MEDICINĂ

Premiul Nobel pentru Medicină a fost câştigat în 2024 de cercetătorii Victor Ambros şi Gary Ruvkun pentru descoperirea microARN-ului descoperirea microARN-ului.

„Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină din 2024 a fost acordat lui Victor Ambros şi Gary Ruvkun pentru descoperirea microARN-ului şi rolului acestuia în reglarea post-transcriere a genelor”, a anunţat luni Academia Regală Suedeză de Ştiinţe, cea care decernează Premiile Nobel. „Genele microARN au evoluat şi s-au extins în genomurile organismelor multicelulare timp de peste 500 de milioane de ani. Astăzi, ştim că există mai mult de o mie de gene pentru diferite microARN-uri la oameni şi că reglarea genelor prin microARN – descoperită de laureaţii premiului Nobel pentru medicină din acest an – este universală în rândul organismelor multicelulare”, explică Academia Suedeză. „Victor Ambros şi Gary Ruvkun, au făcut o descoperire revoluţionară care a dezvăluit un principiu complet nou de reglare a genelor, esenţial pentru organismele multicelulare, inclusiv pentru oameni. Acum se ştie că genomul uman codifică peste o mie de microARN-uri. MicroARN-urile se dovedesc a fi fundamentale pentru modul în care organismele se dezvoltă şi funcţionează”, subliniază Academia Regală de Ştiinţe de la Stockholm.

Victor Ambros s-a născut în 1953 în Hanover, New Hampshire, SUA. A obţinut doctoratul la Massachusetts Institute of Technology (MIT), Cambridge, MA, în 1979, unde a făcut şi cercetări postdoctorale între 1979 şi 1985. În 1985, a devenit cercetător principal la Universitatea Harvard. A fost profesor la Dartmouth Medical School între 1992 şi 2007, iar în prezent este profesor Silverman de Ştiinţe Naturale la University of Massachusetts Medical School, Worcester, MA.

Gary Ruvkun s-a născut în Berkeley, California, SUA, în 1952. A obţinut doctoratul la Universitatea Harvard în 1982. A fost cercetător postdoctoral la Massachusetts Institute of Technology (MIT), Cambridge, MA, între 1982 şi 1985. În 1985, a devenit cercetător principal la Massachusetts General Hospital şi Harvard Medical School, unde în prezent este profesor de genetică.

• FIZICĂ

Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat în 2024 cercetătorilor John Hopfield şi Geoffrey Hinton, poreclit „Naşul A.I”, pentru munca lor la reţelele neuronale artificiale, care au stat la baza dezvoltării tehnologiei inteligenţei artificiale.

Academia Regală Suedeză de Ştiinţe a decis să acorde Premiul Nobel pentru Fizică 2024 lui John J. Hopfield şi Geoffrey E. Hinton „pentru descoperiri fundamentale şi invenţii care permit învăţarea automată cu reţelele neuronale artificiale. ” „Realizările laureaţilor din acest an în fizică stau pe fundaţia ştiinţei fizice. Ei au arătat un mod complet nou prin care putem folosi computerele pentru a ne ajuta şi ghida în abordarea multor provocări cu care se confruntă societatea noastră”, notează Academia Regală Suedeză de Ştiinţe într-un comunicat.

„Datorită muncii lor, omenirea are acum un nou instrument în trusa sa de unelte, pe care îl putem folosi în scopuri pentru bine. Învăţarea automată bazată pe reţele neuronale artificiale revoluţionează în prezent ştiinţa, ingineria şi viaţa de zi cu zi”, subliniază acesta.

„Domeniul este deja pe cale să permită realizarea unor descoperiri către construirea unei societăţi sustenabile, cum ar fi identificarea de noi materiale funcţionale. Modul în care învăţarea profundă prin reţele neuronale artificiale va fi folosită în viitor depinde de cum alegem noi, oamenii, să utilizăm aceste instrumente incredibil de puternice, deja prezente în multe aspecte ale vieţilor noastre”, mai transmite Academia de Ştiinţe de la Stockholm.

Cei doi laureaţi ai Premiului Nobel în fizică din acest an au folosit instrumente din fizică pentru a dezvolta metode care stau la baza învăţării automate puternice de astăzi. John Hopfield a creat o memorie asociativă care poate stoca şi reconstrui imagini şi alte tipuri de modele în date. Geoffrey Hinton a inventat o metodă care poate găsi autonom proprietăţi în date şi astfel îndeplineşte sarcini precum identificarea elementelor specifice în imagini.

John J. Hopfield, născut în 1933 în Chicago, şi-a obţinut doctoratul în 1958 de la Universitatea Cornell, Ithaca. Este profesor la Universitatea Princeton.

Geoffrey E. Hinton, născut în 1947 în Londra, şi-a obţinut doctoratul în 1978 de la Universitatea din Edinburgh. Este profesor la Universitatea din Toronto.

 • CHIMIE

Academia Regală Suedeză de Ştiinţe a decis să acorde Premiul Nobel pentru Chimie, jumătate lui David Baker „pentru proiectarea computaţională a proteinelor” şi cealaltă jumătate în comun lui Demis Hassabis şi John M. Jumper „pentru prezicerea structurii proteinelor.”

David Baker, a creat prima proteină care era complet diferită de toate proteinele cunoscute existente. „Proteina, numită Top7, a fost o surpriză neaşteptată pentru cercetătorii care lucrau la proiectarea proteinelor. Cei care creaseră anterior proteine noi reuşiseră doar să imite structuri existente. Structura unică a proteinei Top7 nu exista în natură. De asemenea, cu cele 93 de aminoacizi, proteina era mai mare decât orice fusese produs anterior folosind proiectarea de novo”, notează Academia Regală Suedeză de Ştiinţe. Demis Hassabis şi John Jumper au utilizat cu succes inteligenţa artificială pentru a prezice structura aproape tuturor proteinelor cunoscute.

David Baker s-a născut în 1962 în Seattle, WA, SUA. Şi-a obţinut doctoratul în 1989 la UC Berkeley CA, SUA şi în prezent este profesor la University of Washington Seattle, WA, SUA şi investigator la Howard Hughes Medical Institute – HHMI.

Demis Hassabis s-a născut în 1976 la Londra, Marea Britanie. Şi-a obţinut doctoratul în 2009 la UCL Marea Britanie. Hassabis este în prezent CEO-ul Google DeepMind, Londra, Marea Britanie.

John M. Jumper s-a născut în 1985 în Little Rock, AR, SUA. Şi-a obţinut doctoratul în 2017 la The University of Chicago , IL, SUA. În prezent este cercetător senior la Google DeepMind, Londra, Marea Britanie.

• LITERATURĂ

Premiul Nobel pentru Literatură a fost decernat scriitoarei Han Kang din Coreea de Sud „pentru proza sa poetică intensă care confruntă traume istorice şi expune fragilitatea vieţii umane”, a anunţat Academia Regală Suedeză de Ştiinţe.

Han Kang s-a născut în 1970 în oraşul Gwangju din Coreea de Sud, înainte de a se muta cu familia la Seul, la vârsta de nouă ani. Ea provine dintr-o familie literară, tatăl său fiind un romancier renumit. Pe lângă scris, s-a dedicat şi artei şi muzicii, aspect care se reflectă în întreaga sa operă literară. Han Kang şi-a început cariera în 1993, odată cu publicarea mai multor poezii în revista „Literatură şi Societate”. Debutul său în proză a avut loc în 1995, cu colecţia de povestiri „Dragostea din Yeosu”, urmată curând de alte lucrări în proză, atât romane, cât şi povestiri.

În romanul „Acte umane” Han Kang îşi fundamentează politic lucrarea pe un eveniment istoric care a avut loc în oraşul Gwangju, unde ea însăşi a crescut şi unde sute de studenţi şi civili neînarmaţi au fost ucişi în timpul unui masacru desfăşurat de armata sud-coreeană în 1980.

Opera nou-premiatei Han Kang este caracterizată de această expunere dublă a suferinţei, o corespondenţă între chinul mental şi cel fizic, cu legături strânse cu gândirea estică.

În povestirea scurtă „Europa” a lui Kang, naratorul masculin, deghizat el însuşi ca femeie, este atras de o femeie enigmatică care a rupt legăturile cu o căsătorie imposibilă. Eul narativ rămâne tăcut atunci când este întrebat de iubita sa: „Dacă ai putea trăi aşa cum doreşti, ce ai face cu viaţa ta?” Nu există loc aici nici pentru împlinire, nici pentru ispăşire, afirmă Academia Regală Suedeză de Ştiinţe.

• PACE

Comitetul Nobel a decis să acorde Premiul Nobel pentru Pace organizaţiei japoneze Nihon Hidankyo, alcătuită din supravieţuitori ai bombardamentelor nucleare asupra oraşelor Hiroshima şi Nagasaki, „pentru eforturile sale de a obţine o lume liberă de arme nucleare şi pentru că a demonstrat, prin mărturii directe, că armele nucleare nu trebuie folosite niciodată din nou”.

„Prin acordarea Premiului Nobel pentru Pace din acest an organizaţiei Nihon Hidankyo, Comitetul Nobel norvegian doreşte să sublinieze un fapt încurajator: nicio armă nucleară nu a fost folosită în război de aproape 80 de ani. Eforturile extraordinare ale Nihon Hidankyo şi ale altor reprezentanţi ai Hibakusha au contribuit enorm la stabilirea unui tabu împotriva armelor nucleare. Este, aşadar, alarmant faptul că acest tabu împotriva utilizării armelor nucleare este astăzi sub presiune. Puterile nucleare îşi modernizează şi îşi îmbunătăţesc arsenalele; noi ţări par să se pregătească pentru a dobândi arme nucleare; iar ameninţări de utilizare a armelor nucleare sunt făcute în cadrul conflictelor în desfăşurare. În acest moment din istoria umană, merită să ne reamintim ce sunt armele nucleare: cele mai distructive arme pe care le-a cunoscut vreodată lumea”, afirmă Comitetul Nobel.

• ŞTIINŢE ECONOMICE

Premiul Nobel pentru Economie (Premiul Sveriges Riksbank pentru Ştiinţe Economice în memoria lui Alfred Nobel) – Daron Acemoglu, Simon Johnson şi James A. Robinson -„pentru studii despre modul în care se formează instituţiile şi afectează prosperitatea”.

Laureaţii au contribuit la cercetări inovatoare despre ceea ce afectează prosperitatea economică a ţărilor pe termen lung. Perspectivele lor cu privire la modul în care instituţiile influenţează prosperitatea arată că munca pentru sprijinirea democraţiei şi a instituţiilor incluzive este o cale importantă în promovarea dezvoltării economice. „Reducerea diferenţelor vaste de venit între ţări este una dintre cele mai mari provocări ale vremurilor noastre. Laureaţii au demonstrat importanţa instituţiilor societale pentru realizarea acestui lucru”, a spus Jakob Svensson, preşedintele comisiei pentru premiul în ştiinţe economice.

Daron Acemoglu. Născut în 3 septembrie 1967 la Istanbul, Turcia. Doctorat 1992 la London School of Economics and Political Science, Marea Britanie. Profesor la Massachusetts Institute of Technology, Cambridge, SUA.

Simon Johnson. Născut în 1963 în Sheffield, Marea Britanie. Doctorat 1989 de la Massachusetts Institute of Technology, Cambridge, SUA. Profesor la Massachusetts Institute of Technology, Cambridge, SUA.

James A. Robinson. Născut în 1960. Doctorat în 1993 la Universitatea Yale, New Haven, CT, SUA. Profesor la Universitatea din Chicago, IL, SUA.