Cu sau fără războiul Guvern-BNR, populaţia României a dat încă de anul trecut vot de blam actualei conduceri politice: pentru prima dată în ultimii zece ani, depozitele în valută au crescut cu 13,6% în anul 2018, în timp ce depozitele în lei au consemnat o creştere de doar 6,8%. Cea mai mare creştere, de 16,8%, au înregistrat-o depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei. Instinctiv, populaţia a simţit că trebuie să-şi protejeze economiile, apelând la prietenul din anii 1997-1998: valuta. Riscurile re-euroizării economiei? Creşterea inflaţiei şi a dobânzilor şi bineînţeles deprecierea cursului de schimb.
Creşterea inflaţiei, după majorarea veniturilor salariale, a determinat populaţia să prefere economisirea în valută în ultimul an, semn că, din punct de vedere al economiei comportamentale, populaţia se aşteaptă la o depreciere mai accentuată a monedei naţionale în următoarea perioadă de timp – este una dintre declaraţiile făcute de Horia Braun, economistul şef al BCR în toamna anului trecut.
Tot atunci, Asociaţia Analiştilor din Fondurile de Investiţii atrăgea atenţia asupra faptului că tot mai mulţi investitori şi-au retras banii din fondurile de investiţii, în ciuda randamentelor de circa 4%, comparativ cu dobânzile de sub 1,5%. Banii retraşi au fost transformaţi în valută sau investiţi în zona imobiliară. Un alt semn clar că investitorii se aşteptau încă de pe atunci la deprecierea leului, creşterea dobânzilor şi escaladarea inflaţiei.
Riscurile valutizării economiei
Ultimele date statistice prezentate de BNR indică o majorare a depozitelor persoanelor rezidente (neguvernamentale) cu 13,6% până la 109,3 miliarde de lei (depozite în valută denominate în lei), ajungând să reprezinte aproape jumătate din totalul depozitelor în lei (220,4 miliarde de lei). Apelul la economiile în valută este un semnal clar de fugă a investitorilor din faţa unei deprecieri a monedei naţionale. De obicei, valutizarea unei economii are loc, pe lângă deprecierea leului, în condiţii de inflaţie ridicată şi este urmată infailibil de majorarea dobânzilor.
Nu a fost nevoie nici de taxa pe activele bancare, nici de declaraţiile unor lideri PSD care să le atragă atenţia asupra faptului că economia românească o ia în jos, în mare parte din motive fiscale! Ceea ce este impresionant este viteza cu care s-a întâmplat acest lucru, cu mai mult de 1% pe lună, semn că deteriorarea economiei a fost resimţită cu mult înainte ca actualul guvern să rămână fără venituri la buget. Deja, economisirea în valută a ajuns să reprezinte jumătate din totalul economisirii din România.
Depozitele în valută ale rezidenţilor, exprimate în lei, s-au majorat cu 0,7 la sută faţă de luna noiembrie 2018, până la nivelul de 109,3 miliarde lei (exprimate în euro, depozitele în valută s-au majorat cu 0,5 la sută, până la 23,4 miliarde euro). Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenţilor exprimate în lei au crescut cu 13,6 la sută (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor s-au majorat cu 13,5 la sută).
La 31 decembrie 2018, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei, exprimate în lei, au înregistrat o creştere de 1,7 la sută (1,5 la sută în termeni reali) faţă de luna noiembrie 2018 (exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 1,5 la sută). La 31 decembrie 2018, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei exprimate în lei au crescut cu 16,8 la sută (exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 16,7 la sută) faţă de 31 decembrie 2017.
Depozitele în valută ale altor sectoare (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare), exprimate în lei, au înregistrat o scădere de 1,8 la sută (-2,0 la sută în termeni reali) faţă de luna noiembrie 2018 (exprimate în euro, depozitele în valută ale altor sectoare s-au diminuat cu 2,0 la sută). Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, depozitele în valută ale altor sectoare (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) exprimate în lei s-au majorat cu 6,4 la sută (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor din alte sectoare au crescut cu 6,3 la sută).
Totalul depozitelor din sectorul neguvernamental a fost de 329,7 miliarde de lei, din care 220,4 miliarde lei şi 109,3 miliarde de lei (depozite în valută exprimate în lei).
Companiile au început să prefere din nou creditele în valută, în special în euro, după aproximativ şapte ani de scăderi, perioadă în care împrumuturile în moneda naţională au dominat peisajul creditării în contextul scăderii dobânzilor.
Şi companiile preferă împrumuturile în valută
Ritmul anual de creştere a împrumuturilor corporate în valută a ajuns la sfârşitul anului 2018 la 7,1%, depăşind avansul creditelor corporate în lei, de 6,2%, însă volumul cel mai mare rămâne în continuare pe palierul finanţărilor în moneda naţională, după cum reiese din datele BNR.
Începând de anul trecut, costul finanţării în moneda naţională a revenit însă pe o pantă ascendentă, odată cu creşterea dobânzilor ROBOR pe piaţa interbancară, în timp ce costul finanţărilor în euro a rămas la niveluri scăzute. Dobânzile au ajuns să fie duble în cazul finanţărilor în lei faţă de cele în euro.
Împrumuturile corporate în valută înregistrau în decembrie 2018 un ritm anual de creştere de 7,1% comparativ cu aceeaşi lună din 2017, în timp ce creditele pentru companii în lei aveau un avans de 6,2%. Soldul creditelor, pentru companii, în valută a ajuns la 48,08 mld. lei, fiind în continuare mai mic comparativ cu soldul împrumuturilor corporate în lei, care s-a apropiat de 70 mld. lei. (Gabriela ŢINTEANU)
Numărul 808
