În ciuda unei creşteri economice record în 2017, anul 2018 cade la aproximativ jumătate din valoare. De asemenea, anul 2018 este anul în care inflaţia şi-a reintrat în drepturi, chiar dacă BNR a păstrat-o în limitele ţintei, anul dobânzilor în creştere şi al celor mai mari deficite comerciale, de cont curent şi bugetar de la criza din 2009 şi până în prezent.
Economia a crescut impresionant, cu 6,9% în 2017, pe fondul sporirii cererii private, alimentată de creşterile salariale cu două cifre. În timp ce toată lumea a fost de acord că acelaşi ritm nu ar putea fi susţinut şi în 2018, previziunile de creştere economică au fost proiectate într-o bandă destul de largă: de la puţin peste 4% până la aproximativ 6%.
„Am început anul cu o prognoză de creştere a PIB-ului de 4,7%, una dintre cele mai scăzute din piaţă şi faţă de proiecţia oficială de 6,1%. Scăderea materială a fost vizibilă începând cu primul trimestru al anului 2018, care a înregistrat o creştere de 4,0%. Următoarele două trimestre au confirmat noua viteză de croazieră, ajungând la 4,1% şi 4,3%. Dat fiind că datele sunt disponibile pentru primele trei trimestre, prognozăm o creştere de 4,2% în 2018”, spune Ciprian Dascălu, economistul şef al ING Bank, vorbind despre propriile prognoze de creştere economică.
Politica monetară: anul inflaţiei
Creşterea masivă a salariilor din 2017 a condus la o creştere a presiunilor inflaţioniste care au suprapus unele efecte de bază importante şi creşterea preţurilor petrolului. Inflaţia a fost ridicată pentru cea mai mare parte a anului, atingând un maxim de 5,4% în luna iunie şi forţarea băncii centrale într-o politică monetară agresivă (trei paşi aproximativ consecutivi de majorare a dobânzii de politică monetară). Acest lucru a început la sfârşitul anului 2017 şi a continuat cu trei ritmuri de creştere în prima parte a anului 2018, aducând rata dobânzii cheie la 2,50%.
Raliul dobânzilor pe piaţa interbancară, început în toamna anului 2017, pe fondul restrângerii lichidităţii din piaţă, a continuat şi în 2018. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobândă variabilă, a sărit în acest an peste nivelul dobânzii-cheie. După ce în primul trimestru a oscilat preponderent în jurul pragului de 2%, ROBOR la trei luni a intrat pe un trend ascendent, urcând până la un vârf de 3,47%, la finele lunii iulie şi începutul lunii august. După reluarea operaţiunilor repo în luna august, ROBOR a început să scadă, coborând în decembrie spre pragul de 3% pentru scadenţa de trei luni.
Scăderea drastică a preţurilor la petrol a ajutat foarte mult Banca Naţională a României (BNR) şi a adus inflaţia în limita targetului BNR de 2,5 ± 1punct la sfârşitul anului 2018, în condiţii monetare generale mai stricte decât cele reflectate de rata dobânzii cheie, precizează Ciprian Dascălu.
Anul celui mai stabil leu
„Cursul de schimb EUR / RON se află într-un regim plutitor bine gestionat, BNR stabilindu-se într-o perioadă restrânsă de 1,1 ppt în 2018, care ar putea să ţină cont de aşteptările inflaţioniste. Acest lucru a fost realizat prin intermediul unor intervenţii FX, dar mai ales prin controale de lichiditate, deoarece ratele de numerar au fost adesea admise spre sau chiar peste rata lombardă (la 3,50% în prezent). Prognoza noastră de 4,67 lei pentru sfârşitul anului 2018 arată destul de aproape de nivelul actual al pieţei”, spune Ciprian Dascălu. BNR a avut un număr record de operaţiuni REPO în 2018, 11 la număr, finalul de an fiind cel care a readus lichiditatea în piaţă, odată cu ajungerea la maturitate a unei operaţiuni cu titluri de stat.
În concluzie, creşterea PIB-ului de peste 4% este mai aproape de potenţial, reducând temerile legate de supraîncălzire, în ciuda structurii slabe, cu stocuri care au contribuit cu 3,0% la creşterea PIB-ului de 4,2% în primele trei trimestre. Un alt factor pozitiv este evoluţia inflaţiei. Ajutată foarte mult de preţurile petrolului în scădere, inflaţia se întoarce în interiorul benzii ţintă a BNR, iar rata de schimb a fost remarcabil de stabilă, în ciuda faptului că fundamentele se deteriorează, necreând probleme nici importatorilor, nici exportatorilor.
Anul celor mai mari deficite
La aspecte mai puţin pozitive sunt trecute: persistenţa deteriorării conturilor curente determinată de balanţa comercială şi deteriorarea gradului de acoperire cu finanţare a importurilor. De asemenea, deficitul fiscal s-a extins la limita de 3,0% pentru al treilea an consecutiv. Totodată, 2018 a însemnat şi anul costurilor generale de împrumut mai mari pentru statul român. Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 7,991 miliarde de euro, în primele zece luni din 2018, în creştere cu 51,72% comparativ cu perioada similară din 2017, conform datelor Băncii Naţionale a României.
În perioada ianuarie-octombrie 2017, deficitul de cont curent s-a cifrat la 5,267 miliarde de euro. Conform BNR, în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2,041 miliarde de euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 196 milioane euro, balanţa veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 170 milioane de euro, iar balanţa veniturilor secundare un excedent mai mic cu 317 milioane de euro.
În perioada ianuarie – octombrie 2018, datoria externă totală a crescut cu 1,492 miliarde de euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 68,286 miliarde de euro la 31 octombrie 2018 (69,1% din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,3% faţă de 31 decembrie 2017; datoria externă pe termen scurt a înregistrat, la 31 octombrie 2018, nivelul de 30,567 miliarde de euro (30,9% din totalul datoriei externe), în creştere cu 6% faţă de 31 decembrie 2017. (Gabriela ŢINTEANU)
Numărul 808
