Platformă virtuală dedicată Reginei Maria a României – www.reginamaria.org

Cu prilejul Sărbătorilor Pascale, Asociaţia Identitate Culturală Contemporană a lansat pe 19 aprilie 2020, primul website din România despre Regina Maria a României, una dintre cele mai cunoscute femei din Europa epocii interbelice – www.reginamaria.org. Platforma nou creată oferă informaţii şi date istorice preţioase, extrase din jurnalul reginei, fotografii din arhive, imagini video de epocă şi intenţionează să se constituie într-un punct de referinţă în mediul online despre biografia şi activitatea Reginei Maria. Tematica generală a website-ului cuprinde etapele care au marcat destinul reginei şi invită utilizatorii într-o incursiune în fascinanta sa poveste de viaţă: familia, locul naşterii, căsătoria, frontul, Primul Război Mondial, Marea Unire din 1918, Conferinţa de Pace de la Paris, turneul regal efectuat după Unire în cele trei provincii româneşti revenite la ţara mamă – Transilvania, Bucovina şi Basarabia, pasiunea pentru flori şi artele decorative, atmosfera regală de la castelele din Bran şi Balcic, relaţia cu ţăranii şi oamenii simpli din popor, campania diplomatică efectuată în Europa (Anglia, Franţa, Italia, Belgia, Elveţia etc.) şi America, testamentul, funeraliile şi ultimul drum.

Regina Maria: Am România în gând, inimă şi suflet.

 Mi-a fost dat să trăiesc cu tine, Poporul meu, vremuri de restrişte şi vremuri de mari îndepliniri. Pentru un timp mi-a fost dat să-ţi fiu călăuză, să-ţi fiu inspiratoare, să fiu aceia care a păstrat flacăra vie, aceia care a devenit centrul de îndârjire în zilele cele mai negre. Aceasta ţi-o pot spune astăzi căci nu mai sunt în viaţă. În acele zile mi-ai dat un nume ce mi-a fost drag; m-ai numit „Mama tuturor” şi aş vrea să rămân în amintirea ta aceia care putea totdeauna să fie găsită în clipele de durere sau pericol. […] Atât timp am fost în mijlocul tău, încât mi se pare, abia cu putinţă că trebuie să te părăsesc; totuşi, orice om ajunge la capătul drumului său. Eu am ajuns la capătul drumului meu. Dar înainte de a tăcea pentru veşnicie vreau să-mi ridic, pentru ultima dată, mâinile pentru o binecuvântare.
Te binecuvântez, iubită Românie, ţara bucuriilor şi durerilor mele, frumoasă ţară, care ai trăit în inima mea şi ale cărei cărări le-am cunoscut toate. Frumoasă ţară pe care am văzut-o întregită, a cărei soartă mi-a fost îngăduit să o văd împlinită. Fii tu veşnic îmbelşugată, fii tu mare şi plină de cinste, să stai veşnic falnică printre naţiuni, să fii cinstită, iubită şi pricepută. Am credinţa că v-am priceput: n-am judecat, am iubit…         Regina Maria a României

Familia Regală a României – cu Regina Maria şi Regele Ferdinand I Întregitorul, alături de trei dintre copiii cuplului. Cuplul princiar (şi apoi regal) Ferdinand şi Maria va avea un număr de 6 copii, din care unul, principele Mircea, a murit la o vârstă fragedă. Primul lor copil s-a născut la numai nouă luni şi cinci zile de la căsătoria lor, este vorba despre princi pele Carol, născut la castelul Peleş, în 1893. A urmat apoi principesa Elisabeta (1894), prin-cipesa Maria (1900), principele Nicolae (1903),  principesa Ileana (1909) şi principele Mircea (1913).

Regina Maria a fost o personalitate istorică extrem de iubită de popor, mereu implicată în treburile ţării, de care românii au avut nevoie pentru a-şi reclădi încrederea în forţele proprii. A fost o regină puternică, inteligentă, plină de farmec şi curaj, care s-a identificat cu existenţa românilor timp de câteva decenii. A fost în centrul luptei pentru realizarea Marii Uniri din 1918 şi pentru crearea României moderne. Maria şi-a dedicat viaţa oamenilor celor mai greu încercaţi în timpul Primului Război Mondial: bolnavilor de pe front şi soldaţilor suferinzi ai Armatei Române. Pentru curajul arătat în faţa pericolului gloanţelor şi epidemiilor de holeră şi tifos exantematic, Regina Maria a devenit eroina soldaţilor români de pe front. A fost transformată într-un simbol al luptei românilor în vremuri de restrişte, fiind supranumită Regina-soldat şi Mama răniţilor.
Recunoaşterea internaţională a României întregite din 1918 s-a datorat în mare măsură şi influenţei Reginei Maria în cercurile diplomatice de la Paris, acolo unde s-a configurat Europa postbelică. A fost considerată primul oaspete oficial la Casa Albă al preşedintelui american Calvin Coolidge şi prima femeie din lume care a devenit membru al Academiei de Arte Frumoase a Franţei. Întâlnirile pe care le-a avut cu şefii de stat şi de guverne de la Paris, Londra, Bruxelles, Washington au rămas în istorie, iar astăzi se vorbeşte despre ele ca momente legendare ale diplomaţiei româneşti. Talentul Reginei Maria în politica externă este un bun exemplu pentru diplomaţii şi oamenii politici de azi despre cum trebuie construite şi dezvoltate relaţiile diplomatice şi politice cu partenerii noştri occidentali.
Reginamaria.org reprezintă continuarea şi dezvoltarea proiectului cultural Regina Maria – Marea Doamnă a Diplomaţiei Europene, realizat de Asociaţia Identitate Culturală Contemporană din Bucureşti. Proiectul a pornit de la realizarea unei expoziţii foto-documentare în anul 2019, cu accent pe vizitele externe efectuate după război de Regina Maria, în statele occidentale din Europa şi America. Echipa implicată în realizarea proiectului: Florin Pîrlea (iniţiator), Mihai Floroiu (coordonator), Răzvan Tudor Grigore (coordonator IT), Monica Pîrlea, Oana Cerchia, Laura Alexandra Ostafe, Liviu ţăranu, Ionuţ Matei şi Vlad Harabagiu. Partener instituţional valoros: Arhivele Naţionale ale României. Primul vernisaj al expoziţiei a fost organizat la Florenţa, în 1 Decembrie 2019, de Ziua Naţională a României. Website-ul vine în completarea expoziţiei de fotografii şi pune la dispoziţie informaţii biografice şi selecţii din fotografii, documente, ziare, cărţi, jurnale. Capitolele prezentate sunt destinate cunoaşterii vieţii şi activităţii Reginei Maria. Informaţiile provin din cărţi de specialitate, memorialistică, articole şi studii ştiinţifice, materiale din presa scrisă a vremii. Numeroase selecţii de texte, sub formă de citate, au fost extrase şi din Însemnări zilnice, jurnalul Reginei Maria.
Cu mici excepţii, majoritatea fotografiilor aflate pe website provin din fondurile şi colecţiile Arhivelor Naţionale ale României (Colecţia Documente Fotografice / Fototecă, Fondul Casa Regală şi Fondul Arthur Văitoianu). O altă sursă de fotografii este Biblioteca Naţională din Paris. Se intenţionează ca website-ul să fie actualizat periodic cu informaţii şi articole de interes despre Regina Maria şi despre evenimentele  dedicate proiectului cultural organizat de Asociaţia Identitate Culturală Contemporană (AICC).
Pe website sunt capitole interesante despre viaţa Reginei Maria a României, precum: Regina şi frontul; Regina Maria şi Marea Unire; Jurnalul Reginei Maria; Poporul meu şi eu.
Pe noul website putem afla şi informaţii despre filmul documentar Maria – inima României, producător executiv John M. Florescu alături de canalul de televiziune History, care marchează  cea de-a 100 aniversare a rolului crucial pe care Regina Maria l-a avut în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris din anul 1919. Filmul prezintă o importantă epocă din istoria României văzută din perspectiva Reginei Maria. Născută prinţesă britanică, nepoată a Reginei Victoria a Marii Britanii, Maria s-a căsătorit cu Prinţul Moştenitor al României în 1893. A fost în centrul luptei pentru realizarea Marii Uniri din 1918 şi pentru crearea României moderne. Destinul său, al uneia dintre cele mai cunoscute femei din Europa epocii interbelice, a fost influenţat de evenimente întâmplate în palatele regale din România, în saloanele Parisului, pe străzile New York-ului, la Kremlin şi chiar în Vestul Sălbatic. Filmul nu evită aspectele mai puţin strălucitoare ale vieţii Reginei. Fiul său, Carol, şi-a dispreţuit părinţii şi când a devenit Rege a alungat-o pe Maria de la curte. Iar când comuniştii au ajuns la putere, în 1945, au şters-o din istorie. Conform realizatorilor filmului, aceştia vor veni în întâmpinarea publicului cu două noi premiere. Vocea Reginei Maria, care a mai putut fi auzită în unele înregistrări difuzate, între altele, de Associated Press sau Pathe, va putea fi auzită acum într-o versiune mai apropiată de realitate, fiind eliminate „zgomotele” produse de tehnologia epocii. Pe de altă parte, vor putea fi văzute pentru prima dată imagini video color cu Regina Maria din Primul Război Mondial, de la Încoronarea de la Alba Iulia şi din vizitele externe, imagini ce au trecut printr-un tratament de colorizare cu ajutorul a 12 specialişti. După succesul din cinematografe, pelicula este proiectată gratuit în diferite instituţii, pentru ca această parte de istorie să ajungă la cât mai mulţi tineri. Filmul este narat de actorul Marcel Iureş.
De asemenea sunt informaţii preţioase despre filmul artistic Maria, Regina României, bazat pe jurnalul Reginei Maria. Maria, Regina României/ Queen Marie of Romania,  coproducţie româno-britanică, a fost lansat pe 8 noiembrie 2019 la Bucureşti şi ne dezvăluie trăirile şi zbuciumul unei regine care se identifică cu durerea şi nevoile unei ţări aflate în război, în pericol de a-şi pierde integritatea şi graniţele. Măcinată de boală, ţinută captivă foametei şi deznădejdei, soarta politică a ţării devine extrem de incertă şi după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Filmul redă o poveste frumoasă şi un moment istoric crucial, primăvara anului 1919 – Conferinţa de Pace de la Paris. Personaj cheie, iubit şi apreciat, ştiind să-şi folosească toate atuurile şi abilităţile diplomatice, Regina Maria este trimisă la Paris ca să-i influenţeze pe cei mai puternici lideri ai lumii de recunoaşterea internaţională a frontierelor României Mari. Filmările au avut loc în România şi Franţa. În rolul principal, actriţa Roxana Lupu.
… După o mică evadare din orizontul nostru redus de autoizolare, viitorul parcă are o altă perspectivă, mult mai deschisă şi luminoasă..

Dintre lucrurile mai puţin cunoscute, amintim faptul că, la doi paşi de Turnul Eiffel, începând din 15 octombrie 2019, o stradă din Paris poartă oficial numele Reginei Maria a României. Decizia administraţiei capitalei franceze reprezintă un gest de recunoştinţă faţă de rolul pe care l-a avut Regina României în istoria Europei.

Un alt fapt, poate necunoscut: Parfumul Reginei Maria a fost recreat după 100 de ani. Cu ocazia împlinirii Centenarului de la crearea compoziţiei Mon Boudoir, casa de par-fumuri Houbigant din Paris a relansat celebra aromă preferată de Regina Maria. Notele sale puternice sunt transpuse într-un parfum care se integrează perfect în modernitatea epocii noastre.

Parfumul original a fost creat de legendarul parfumier Robert Bien-aime şi a fost lansat în 1919, iar în 1938, după moartea Reginei, s-a decis retragerea lui de pe piaţă, din respect pentru Majestatea Sa, aceasta fiind şi imaginea oficială a produselor Mon Boudoir. Considerată „cea mai frumoasă regină a Europei”, Regina Maria a devenit imaginea colecţiei de pomade, pudră, apă de colonie şi parfum, toate sub acelaşi nume: Mon Boudoir, în 1922. Nota de bază a parfumului mirosea a flori de violete, preferatele Reginei, a iris, dar avea şi note subtile de patchouli şi santal. Este un parfum ambrat cu uşoare tente orientale. O caracteristică a parfumului original era folosirea ambrei gri folosită şi în actualul parfum sub forma unei infuzii, fiind foarte scumpă şi greu de găsit în industria parfumierilor. Sufletul floral al parfumului s-a obţinut din efectul pudrat al violetelor format din o moleculă de sinteză inovativă, jonone, care la vremea respectivă era foarte la modă, şi din untul de iris, cea mai preţioasă materie primă din parfumerie. În parfum găsim esenţa de trandafir bulgăresc şi ea la modă în epoca secolului XX, iasomia grandiflorum, bergamota, lemnul de santal şi patchouli, fundamental pentru parfumurile ambrate. Pentru notele vaniliate dulci s-a folosit vanilina, dar şi vanilia de Tahiti. Casa de parfumuri Jean-Francois Houbigant este cea mai reprezentativă în acest domeniu, iar în 1918, când a fost creat parfumul Mon Boudoir, era parfumeria cea mai bogată şi apreciată din Europa, înaintea brandurilor mult cunoscute acum precum Chanel sau Guerlain.

Surse:, reginamaria.org; romaniaregala.ro; bucurestiivechisinoi.ro 

(George V. GRIGORE)