„Piţărăii cu măşti” de la Cloşani – obicei unic în Oltenia!

Poate ne mirăm de faptul că în secolul XXI mulţi tineri sunt atraşi de obiceiurile din strămoşi şi participă cu bucurie la reînvierea acestora. Aşa se întâmplă şi cu cele ce sunt păstrate cu sfinţenie, atât de bătrânii, cât şi de tinerii din satul Cloşani, comuna Padeş. Astfel a luat naştere şi „Ansamblul Roua”, ca urmare a acestui mod de viaţă al localnicilor, de a trăi pe puntea dintre trecut şi viitor. De „Ansamblul Roua”, reprezentativ pentru judeţul Gorj, se ocupă Carmen Sarcină, meşter popular şi angajată a Şcolii Populare de Artă, secţia externă Padeş. Păstrarea tradiţiilor a devenit un ţel al vieţii sale. Ansamblul de datini şi obiceiuri „Roua” din Cloşani a reprezentat judeţul Gorj la Târgul de Crăciun din Bucureşti, în data de 14 decembrie 2023. Programul Ansamblului Roua a cuprins colinde şi obiceiuri tradiţionale de iarnă. Au fost prezenţi la această manifestare grupuri de colindători, formaţii, ansambluri de datini şi obiceiuri, solişti vocali, cântăreţi folk, trupe rock şi pop, precum: Grupul Folcloric „Liliacul” din Baia de Aramă, Ansamblul de datini şi obiceiuri „Moşoaiele” din Luncaviţa – Tulcea, Nicola, Ducu Bertzi, Narcisa Suciu, Vasile Şeicaru, Ştefan Hruşcă. Evenimentul a fost organizat de Primăria Bucureşti, prin Creart – Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie al Municipiului Bucureşti în Piaţa Constituţiei.

Satul Cloşani din comuna Padeş este vestit pentru obiceiul unic practicat de oamenii de aici în perioada sărbătorilor de iarnă, mai exact în Ajunul Crăciunului, atunci când tinerii, în general, merg la colindat cu măşti pe faţă. Ansamblul „Roua” duce mai departe această tradiţie: mai ales că folosirea măştilor de piţărăi, obiceiul „piţărăilor mascaţi” sau al colindătorilor mascaţi este unic în Oltenia. Mai sunt numiţi şi „Piţărăii lui Tudor Vladimirescu”. Măştile de la Cloşani sunt confecţionate de Carmen Sarcină şi elevii săi. Confecţionarea măştilor necesită timp şi multă îndemânare, dar profesorul Carmen Sarcină i-a învăţat pe tineri cum să ducă mai departe obiceiul atât de vechi. Măştile tradiţionale se confecţionează din piele de oaie şi sunt împodobite şi colorate în mod vesel. „Avem două feluri de măşti, de moşi şi de babe, se perpetuează astfel oarecum ideea de cuplu care la ţară întotdeauna a fost mai bine definită. Moşul se îmbracă în costum popular bărbătesc, poartă un cojoc din piele de oaie şi acea mască din piele de oaie împodobită cu ciucuri, aţe colorate şi este vopsită. Costumul de babă, pe care îl poartă tot băieţii, este format din costumul popular de femeie, acea maramă din borangic, iar masca e din pânză. Masca şi-o face fiecare acasă”, spune Carmen Sarcină.

Meşterul popular Carmen Sarcină este fondatoarea „Ansamblului Roua” din Cloşani, înfiinţat în 1999, dar şi a Muzeului din Cloşani. Ansamblul are în componenţă aproape 40 de membri, cu vârste între 7-35 ani. Au la activ peste 150 de spectacole şi festivaluri, atât în judeţ, cât şi în ţară. „Cu „Ansamblul Roua” am pus în scenă obiceiuri de Dragobete, Florii, Sânziene, Paparudă, Clacă, Ursitul Pruncului, dar cel mai spectaculos rămâne obiceiul de iarnă, numit „Piţărăii cu măşti”. Acasă, părinţii îmi arătau cum se confecţiona o mască, bunicii îmi spuneau poveşti, mă învăţau despre istoria locurilor noastre, despre dragostea ce le-o purtau. Nu există bucurie mai mare decât aceea de a transmite tradiţiile din acest sat de la buza muntelui. Avem atâtea de aflat, de transmis! Slavă lui Dumnezeu pentru tot ce avem, suntem atât de bogaţi în tradiţii, obiceiuri, oameni frumoşi”, spunea Carmen Sarcină.

La Muzeul din Cloşani sunt foarte multe obiecte vechi, donate de sătenii comunei Padeş, de cei care vor să păstreze obiceiurile. „Avem o icoană veche de peste 200 de ani, ne-a donat-o părintele Florin Bivolaru. Avem războiul de ţesut al mamei mele, este şi el foarte vechi. Anul viitor sperăm în reabilitarea muzeului. Avem expuse măşti de piţărăi foarte vechi. Cea mai veche o am de la unul dintre foştii membri ai ansamblului, o avea şi el de la altcineva. Avem vase, icoane, ţesături”, a povestit meşterul popular Carmen Sarcină. Măştilor, în funcţie de dorinţele fiecăruia, li se face o faţă veselă sau mai morocănoasă. Unii se costumează în moşi, alţii îşi confecţionează măşti în funcţie de diferite profesii (poliţişti, medici, lăutari) alţii se prefac în babe. De asemenea, fetele îşi realizează măştile pentru ele, acestea se fac din pânză sau alte materiale şi sunt foarte interesant împodobite. Cei care se costumează cu aceste măşti sau au costume amuzante cu diferite mesaje non-verbale se numesc „hoarce”. Hoarcele sunt cele care păstrează grupul de colindători organizat, ele merg în faţa acestuia şi formează un rând vesel. Acestea au un rol important în alungarea spiritelor rele prin străpungerea văilor cu strigăte specifice, pocnirea din bici şi folosirea „colindelor”. „Colindele” reprezintă nişte boate de lemn care sunt decojite, iar apoi acestea sunt afumate la foc. Ele au un model vărgat sau circular de alb şi negru. Fiecare copil sau tânăr care colindă trebuie să aibă un săcui şi o colindă. În săcui se află boabe de porumb, de fasole, grâu, un măr, un colăcel şi un fir de busuioc. Acestea se pun de către mamele sau bunicile grijulii pentru a mulţumi anului roditor şi pentru că îşi doresc roade bogate anul următor.

În judeţul Gorj există o zonă etnografică unde se folosesc măşti în timpul Crăciunului şi al Anului Nou. La Cloşani, există obiceiul colindătorilor mascaţi. Obiceiurile de iarnă sunt cele mai bogate tradiţii de peste an, iar aici la Cloşani, Padeş, oamenii îşi pun măşti pe faţă şi mimează tot felul de ritualuri din viaţa lor de zi cu zi. Avem şi în această zonă jocul „Vicleiul” sau „Viflaimul”, care vesteşte naşterea Mântuitorului. „Viflaimul” se joacă şi în Maramureş. „Plaiul Cloşanilor este plin de tradiţii de veacuri. Trebuie tras un semnal de alarmă pentru că modernitatea înghite tradiţia, adică din ce în ce mai puţini oameni ştiu să facă măşti, obiecte tradiţionale, şi este mare păcat. Slavă lui Dumnezeu pentru cei care încă respectă tradiţia“, a afirmat Dumitru Hortopan, directorul Muzeului Judeţean Gorj.

Cunoscând activitatea Asociaţiei Culturale Brăneşti din judeţul Ilfov şi a faptului că organizează an de an Festivalul Internaţional „Ziua Cucilor”, ca festival al celor mascaţi în cuci, o colaborare între cele două grupe de purtători de tradiţie nu ar fi decât benefică pentru toată lumea. Sper ca domnul profesor Marius-Ovidiu Sebe să contacteze pentru festivalul din 2024 şi grupul „Piţărăilor cu măşti” de la Cloşani. (George V. GRIGORE)

Surse: paginaolteniei.ro; pandurul.ro; universulolteniei.ro; latargujiu.ro; gorjeanul.ro; radiooltenia.ro; lumeasatului.ro; primariapades.ro