Peştera Româneşti – sală de concert inedită pentru 5000 de români melomani

Printre evenimentele culturale cu totul speciale trebuie să menţionăm şi concertele în peşteri. Datorită condiţiilor acustice ale cavităţilor carstice, acestea au fost alese de nenumărate ori ca „săli” de spectacol. Una dintre aceste peşteri se ală la Râşnov (Peştera Valea Cetăţii, unde concertează Filarmonica din Braşov), iar alta – Peştera Bolii – de la Petroşani, unde s-a concertat, dar s-a jucat şi teatru. Dar locul eveniment este Peştera Româneşti şi aceasta pentru că, de 35 de ani, în Peştera Româneşti din Munţii Poiana Ruscă (judeţul Timiş), are loc un concert inedit. Aceasta este cea mai cunoscută peşteră din Munţii Poiana Ruscă, fiind menţionată şi sub numele de Peştera Mare de la Fereşeşti, sau Peştera cu Apă. La evenimentul de duminică – 27 octombrie 2019, când a concertat orchestra Operei Naţionale din Timişoara, au participat în jur de 5.000 de persoane. În anul 1984, la primul concert, iar mai apoi, mulţi ani după Revoluţie, se putea merge cu maşina doar până în satul Româneşti (aflat la aproximativ 100 de kilometri de Timişoara). De aici, urma un drum de două ore, pe jos, pe poteci, până la peşteră. Modernismul a ajuns însă şi în Munţii Poiana Ruscă. Cam trei sferturi din drum a fost asfaltat. Cu ocazia concertului, maşinile cu prioritate (ale organizatorilor, tehnicienilor, speologilor, artiştilor, oficialităţilor, invitaţilor, comercianţilor, poliţiei etc.) au putut ajunge în parcarea amenajată într-o poieniţă. Unii au înaintat cu maşina şi pe drumul de pământ. Şi în acest an, Peştera Româneşti s-a dovedit a fi neîncăpătoare. Mulţi nu au mai putut intra, alţii au preferat să facă o plimbare doar până în zona „gastronomică” a evenimentului. A concertat Orchestra Operei Naţionale din Timişoara, dirijată de Peter Oschanitzky, alături de mezzosoprana Gabriela Varvari, baritonul Dan Patacă şi concert maestrul Ovidiu Rusu. Au fost interpretate compoziţii aparţinând marilor compozitori, precum Mozart, Strauss, Kalman, Stolz şi alţii.
Astăzi, amploarea fenomenului cultural ne poate mira! Dar totul s-a născut aici dintr-un vis al medicului psihiatru Constantin Lupu, iniţiatorul clubului SpeoTimiş. Eu am fost pasionat de sporturi de munte, orientare, speologie şi de natură. Mergeam săptămânal în munţi. Am visat ceva şi am înţeles că e un apropo de a face muzică în peşteră, la Româneşti. Au fost condiţii interesante în acel 11 octombrie 1984. Au urmat apoi anual concerte. După primul concert, cei de la ziarul german „Neue Banater Zeitung” din Timişoara au scris un articol, care a ajuns rapid în presa din Elveţia, că Mozart a fost într-o peşteră din România. Apoi, s-a publicat un articol în presa din Berlin”, a declarat Constantin Lupu, fost director al Clinicii de Psihiatrie Infantilă din Timişoara. La primul concert din Peştera Româneşti a participat o orchestră a profesorilor de la Colegiul de Muzică Ion Vidu din Timişoara, iar printre invitaţi s-a aflat şi violoncelista Alexandra Guţu. Au fost cam 500 de speologi din toată ţara. „A fost neînchipuit de frumos. Au fost şi 200 de elevi de la Liceul „Lenau”. Nu m-am gândit că o să ajungem la ediţia a 35-a. Au fost şi ani grei. Acum, drumul din sat spre peşteră a fost asfaltat… Frumuseţea acestei toamne de Banat, cu natură blândă, se simte pe drum de pământ, pe poteci. Mulţi au fost revoltaţi că s-a asfaltat drumul. Dar civilizaţia se impune…. E unic în România şi în Europa”, a mai spus Constantin Lupu.
De-a lungul anilor, au concertat în Peştera Româneşti nume precum Filarmonica Banatul, Orchestra Simfonică Regală din Danemarca, Orchestra Simfonică din Szeged, Ştefan Ruha, Kathleen Evans, Alexandra Guţu, Gabriel Croitoru, Corala Sabin Drăgoi şi trupele Bega Blues Band, Survolaj, Nightloosers, Cargo, Celelalte Cuvinte, Implant Pentru Refuz şi Zdob şi Zdub. „Peştera nu s-a schimbat. Are plus 14 grade în interior, indiferent de anotimp. Liliecii nu sunt deranjaţi. Sunt cei mai utili bio-detergenţi din Munţii Poiana Ruscă. Un liliac consumă o sută de kilograme de insecte într-un sezon de vară. În Peştera Româneşti, liliecii au o grotă a lor, mai ascunsă. Acolo nici nu ajung sunetele şi zgomotul. În afară de zgomotele celor de la Zdob şi Zdub. De aceea nici nu se mai organizează concerte rock, doar muzică simfonică. Am evitat focuri, fum, nu se fumează acolo, liliecii se simt bine”, a mai spus Constantin Lupu.
Peştera Româneşti este situată la Sud-Est de satul Româneşti din judeţul Timiş, pe versantul stâng al Văii Fărăşeşti, din Munţii Poiana Ruscă. Este renumită pentru acustica deosebită şi concertele ţinute în ea. Cavernamentul face parte din categoria peşterilor mijlocii, cu dezvoltarea totală de 1.450 m, dispusă orizontal pe 3 niveluri. Intrarea principală este orientată spre N-NV, este lată de 9,5 metri şi înaltă de 2 metri, fapt ce permite o iluminare difuză până la circa 70 de metri. Pe această porţiune pereţii sunt înverziţi de alge. În Sala Liliecilor săpată în brecie tectonică (foarte puţine cazuri în peşterile din ţară) se găseşte o colonie permanentă de lilieci. Etajul superior şi cel mijlociu au caracter subfosil. Etajul inferior, cu caracter subfosil este accesibil doar speologilor cu echipament şi cunoştinţe de TSA. Sălile principale s-au format la intersecţia mai multor falii. Primele cercetări cu caracter speologic au fost făcute în secolul XIX de T. Orthmayr (1872). Săpături arheologice ulterioare au scos la iveală oase de urs de cavernă (Ursus Spelaeus) şi obiecte provenind de la o aşezare neolitică: un depozit de cereale, ceramică aparţinând culturilor de Tisa şi Coţofeni, precum şi o vatră acum reconstituită şi expusă la Muzeul Banatului din Timişoara, unde se păstrează şi resturile fosile de urs de cavernă. În anii 1960, peştera intră în atenţia ISER Bucureşti, prin Ştefan Negrea, Alexandrina Negrea şi Vasile Sencu. Ulterior, peştera şi întreaga zonă carstică de pe versantul stâng al Văii Fărăşeşti este explorată de clubul SpeoTimiş  care aduce noi contribuţii majore la cunoaşterea genezei peşterii. Începând din anul 1984, Asociaţia Speologică SpeoTimiş  organizează în Sala Concertelor din această peşteră o serie de evenimente la care au participat nume sonore. Accesul la peşteră se face din Timişoara, pe drumul E70 Timişoara – Lugoj, apoi pe DN 68A (spre Deva, prin Făget), până la Coşava; din Deva, DN 68A (spre Lugoj prin Margina) până la Coşava; din Coşava se urmează şoseaua spre Valea lui Liman până în localitatea Româneşti; din Româneşti există un traseu parţial accesibil auto până la peşteră (o oră de mers pe jos) care părăseşte satul în dreptul cimitirului. Se urmăreşte marcajul cu cruce galbenă. Se mai poate ajunge la peşteră urmând drumul pe la Mănăstirea Izvorul lui Miron, apoi încă ~2,5 km de mers de la bifurcaţia: – la dreapta, spre Fărăseşti, la stânga spre Pietroasa, urmând drumul spre Fărăşeşti. Se ajunge în dreptul unui sector de chei, de unde mai sunt ~120 de metri de urcat în versantul stâng geografic pe potecă până la intrarea în peşteră (surse: wikipedia.org; adevarul.ro; cunoastelumea.ro, copii.com; frspeo.ro; primariatm.ro; vlad.dulea.ro; turismtimis.ro; discovertimis.com; radiotimisoara.ro; traiesteromaneste.ro; T. Orghidan, Ştefan Negrea, Peşteri din România. Ghid Turistic, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1984; Dilema veche; Ziarul de Duminică, Ziua de Vest; Evenimentul Zilei; Renaşterea bănăţeană; Ziua de Vest; Timişoara online).
Concertul din Peştera Româneşti a devenit un fenomen care trebuie mediatizat şi continuat de către organizatori, asigurând un flux turistic ce poate pune în valoare zona şi oamenii care trăiesc aici. Melomani din România, sunteţi aşteptaţi şi anul viitor… (George V. GRIGORE)