- După cum arată Vasile Godîncă-Herlea, CEO al Casei de Insolvenţă Transilvania (CITR) în ultimii doi ani, numărul companiilor intrate în insolvenţă s-a stabilizat pe la 8.300- 8.600. În ultimii zece ani, raportul companiilor care au intrat în insolvenţă la cererea lor faţă de cele care au intrat la cererea creditorilor s-a inversat, 66% dintre insolvenţe fiind acum cerute de firme. Inversarea raportului s-a tradus şi într-o creştere a dosarelor de reorganizare a companiilor în detrimentul celor de faliment. Numărul dosarelor de reorganizare a fost de cinci ori mai mare în 2018 faţă de 2008, anul de declanşare a crizei financiare.
România înregistra 16.499 de insolvenţe noi în 2008, în timp ce estimarea pentru finalul acestui an este de aproximativ 8.300, respectiv, jumătate din numărul înregistrat în urmă cu zece ani. Totodată, în perioada 2016-2018, numărul de companii intrate anual în insolvenţă a devenit constant, între 8.300-8.600. „În acelaşi interval, numărul companiilor de impact (cu active care depăşesc 1 milion de euro) care intră în insolvenţă s-a stabilizat între 175-200. Dintre companiile de impact în insolvenţă, 20% au intrat anual în portofoliul CITR. În ceea ce priveşte numărul de companii intrate în insolvenţă anual din totalul companiilor, România are un procent de 0,99%, în linie cu alte state europene”, arată studiul prezentat de CITR.
„Piaţa de insolvenţă din România este una matură, comparabilă cu cea a Marii Britanii (0,93%) sau a Franţei (1,78%) din punctul de vedere al companiilor intrate anual în insolvenţă raportat la numărul total de companii. În ansamblu, în ultimii 10 ani, aproape 179.000 de companii au intrat în insolvenţă, în timp ce peste 800.000 au fost înfiinţate. Dacă în 2008 insolvenţa unei companii era cerută preponderent de creditori, astăzi, în procent de 63% debitorii sunt cei care solicită procedura, ceea ce ne arată că din ce în ce mai mulţi înţeleg insolvenţa ca pe o stare de fapt, de altfel exact aşa cum şi este definită de lege”, menţionează Vasile Godîncă-Herlea, CEO CITR.
Industria, serviciile şi imobiliarele s-au confruntat cel mai des cu insolvenţa
Sectoarele care au format în mod constant topul insolvenţei companiilor de impact în 2016-2017 sunt, conform clasificărilor CAEN, industria (cu 48% în 2017), serviciile (cu 17%) şi domeniul imobiliar (cu 15%). Acestea rămân cele mai expuse şi în continuare. Din totalul de 870.000 de companii active din România în 2017, doar 3%, aproximativ 23.000, erau companii de impact. Dintre acestea, aproximativ 11.600 (50%) sunt în dificultate. Iar din cele în dificultate, aproximativ 4.500 sunt insolvabile (reprezentând 20% din totalul de 23.000). Companiile de impact asigură 65% din totalul cifrelor de afaceri ale companiilor şi 40% din totalul angajaţilor. Oficialul CITR arată că unele bănci ar finanţa totuşi unele companii aflate în insolvenţă, în special cele care au un grad de îndatorare sub 70%. „În unele cazuri, când există deja un credit istoric, băncile comerciale chiar acceptă să prelungească o linie de finanţare care ar ajuta compania să nu moară. Totuşi, atunci când sunt puse de banca centrală să provizioneze fiecare leu acordat unei companii în insolvenţă, majoritatea dă înapoi”, spune Herlea.
„Avem o masă importantă de companii de impact în dificultate, iar băncile au început să manifeste o prudenţă crescută în ceea ce priveşte finanţarea companiilor aflate în insolvenţă. Astfel, cred că este important să ne îndreptăm atenţia spre proceduri de pre-insolvenţă, precum concordatul preventiv şi mandatul ad-hoc. Am încredere că acestea pot reprezenta soluţiile viitorului pentru companiile în dificultate din România, la fel cum reorganizarea a fost o opţiune de succes în ultimii 10 ani. Însă, pentru a avea eficienţă este necesar un cadru legislativ actualizat, raportat la contextul economic din prezent”, a completat Vasile Godîncă-Herlea.
În deceniul scurs de la debutul crizei, şi legislaţia dedicată insolvenţei a cunoscut mai multe schimbări, dar a rămas perfectibilă. Despre legea actuală a insolvenţei din România, organismele internaţionale afirmă că este una dintre cele mai moderne de pe continent. Chiar şi aşa, adaptarea sa la realităţile economice în schimbare, care oferă premisele potrivite creşterii procedurilor de pre-insolvenţă, trebuie să se întâmple constant şi cu consultarea periodică a specialiştilor şi organizaţiilor specializate din piaţă.
Câteva cauze ale declanşării insolvenţei
„În ultimii zece ani au fost înfiinţate 800.000 de companii, dintre care 179.000 au intrat în insolvenţă. În 2008 se înfiinţau 100.000 de companii. După criză ne-au trebuit zece ani să ne revenim şi abia în 2017 s-au mai înfiinţat 105.000 de companii noi”, spune Vasile Godîncă-Herlea, CEO CITR. Specialistul a precizat că motivele pentru care companiile intrau în insolvenţă în perioada crizei s-au păstrat până în prezent, România fiind elevul care nu vrea să înveţe din propriile greşeli.
Câteva dintre motivele care au împins companiile în insolvenţă sunt: investiţii în activităţi non core, prin care deţinătorii companiei se concentrau pe investiţiile „la modă”, precum imobiliarele, fără a face ce ştiau mai bine. O altă cauză pentru care intrau în insolvenţă era lipsa planificării strategice şi a resurselor, urmată de monitorizare financiară superficială.
„O bună parte dintre companii intrau în insolvenţă din cauza crizei de creştere sau boala antreprenorului român. Antreprenorii se bazau pe ideea eu te-am făcut, eu te omor, iar calităţile care i-au dus spre performanţa afacerii s-au transformat în defecte care au tras businessul în jos”, explică reprezentantul CITR. De asemenea, îndatorarea pe termen lung, creşterea salariului minim pe economie şi insolvenţa frauduloasă, s-au numărat printre motivele declinului afacerilor ajunse în insolvenţă.
În iunie 2018, piaţa insolvenţei din România avea 2.959 de practicieni în insolvenţă acreditaţi de Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR).
În 2017, cinci companii cu vânzări de peste 4 miliarde de lei şi-au cerut insolvenţa: Transenergo, trader de energie din România, Romcab, producător de cablaje, Arelco Power, KDF Energy sau Fidelis Energy, furnizori de energie. (Gabriela ŢINTEANU)
Numărul 808
