În cadrul seminarului Innovation networks in the Central Eastern European region for increasing value chain development in the organic sector, organizat în data de 14 februarie 2018 la Expo Biofach Nürnberg, cel mai mare târg internaţional specializat în domeniul ecologic din lume, România a fost menţionată, într-un studiu FIBL Elveţia (Institutul de Cercetare a Agriculturii Ecologice Elveţia – FIBL, cel mai prestigios for de cercetare în domeniul sectorului ecologic din lume), cu performanţe modeste faţă de alte ţări din zona Est Europeană. Astfel, dintre cele 23 de ţări est-europene analizate în studiu, care ocupă împreună doar 0,7 % din totalul mondial al suprafeţei cultivate şi certificate ecologic, numai România şi Polonia înregistrează declin al suprafeţelor certificate ecologic, fiind considerate din acest punct de vedere contra-performeri. Chiar şi aşa, Polonia şi România se află totuşi în topul primelor 10 ţări ca suprafaţă totală agricolă ecologică (Polonia – locul 1, România – locul 7). Dacă însă raportăm ponderea suprafeţelor ecologice faţă de total suprafeţe cultivabile, România nu se află în primele 10 locuri, locurile fruntaşe fiind ocupate de ţări mai mici precum Estonia, Lituania sau Cehia. De fapt, aceste ţări se situează printre primele 10 şi în topul mondial al intensităţii agriculturii ecologice raportat la suprafaţa agricolă ecologică totală.
România, alături de Polonia, se află în declin şi ca număr total al operatorilor agricoli ecologici. Ca vânzări de produse ecologice în ţările lor, pe cap de locuitor, performanţele cele mai mari le au Slovenia, Croaţia, Republica Cehă, urmate de Polonia şi România, ceea ce denotă că ultimele două ţări, deşi sunt în declin ca suprafaţă şi operatori economici, beneficiază de un volum mai mare de vânzări interne, bazat pe creşterea interesului de consum a populaţiei.
Concluziile raportului FIBL, folosind date statistice comparabile din 2016, este că zona se dezvoltă într-un ritm mai scăzut decât alte regiuni ale lumii sub aspectul sectorului ecologic, evoluţiile fiind marcate de un consum mai scăzut şi orientate spre export de materii prime şi nu de produse procesate sunt brand propriu. Croaţia a fost indicată ca prim performer în ceea ce priveşte raportul între performanţe la export şi dezvoltare a pieţei interne.
În ceea ce priveşte ţările cu performanţe scăzute, printre care şi România, au fost prezentate ca posibile explicaţii lipsa subsidiilor, aspecte de instabilitate ale reglementărilor şi a pieţei interne, imaginea modestă sau negativă pe pieţele externe a performanţelor sectorului. Lipsa cunoştinţelor şi tehnologiilor în domeniu, a finanţării, a unor reţele coerente de susţinere la nivel naţional, lipsa înţelegerii principiilor şi lanţurilor valorice în acest domeniu, precum şi a cunoştinţelor privind pieţele de export, au fost subliniate ca posibile explicaţii.
În cadrul seminarului a fost prezentat interesul USH Pro Business de a se integra în reţele regionale de inovare în acest sector prin intermediul clusterelor în domeniul ecologic, în care Universitatea Spiru Haret este membru activ, respectiv: Bio Danubius Tulcea şi Bio Concept Valea Prahovei. (Conf. univ. dr. Costin LIANU, director general USH Pro Business)