De fapt, nici nu mă interesează dacă e adevărat! Mi-a plăcut foarte mult să citesc că, referindu-se la Zamolxe, Herodot ar fi scris că acesta, cu mult înaintea grecilor, a înfiinţat prima şcoală cu local propriu din istoria omenirii şi a utilizat metode moderne de predare.
Dar mă interesează şi nu-mi place ce şi cum e şcoala românească acum, în contemporaneitate. Există vârfuri incontestabile, la catedre şi în bănci, amfiteatre. Foarte departe o masă mediocră, de supravieţuire, şi apoi …deşertul. „Acum” nu înseamnă neapărat populaţia actuală din mediul învăţământului, de orice nivel ar fi el. Sunt câteva decenii care au ştanţat generaţiile. Ne uităm la clasamentul universităţilor şi vedem că România aproape nu prea se zăreşte în primele o mie. Cercetarea teoretică şi practică se bazează şi ea pe câteva vârfuri. Învăţământul preuniversitar stă de prea multe ori în sarcina părinţilor, a meditaţiilor. Evident, sunt oaze de bine, de normalitate. Dar este vorba de milioane de copii şi tineri cuprinşi în sistemul de învăţământ românesc! Cred că nu sunt singura nu prea fericită de situaţia educaţiei, a învăţământului nostru! Dar poate nu am dreptate, poate că educaţia nu are a face cu fericirea! Pentrucă tinerii români sunt în primii 10 cei mai fericiţi oameni în „Topul mondial al Fericirii”. Pe locul 8! Locuitorii României, în totalitate, sunt pe locul 32, în scădere totuşi faţă de raportul anterior când ne situam pe locul 24 din 137 de ţări.
Că fericirea nu e chiar fericire, că fiecare naţiune înţelege diferit noţiunea, toate sunt de discutat. „În acest număr al World Happiness Report (https://worldhappiness.report/ ed/2024/) ne concentrăm asupra fericirii oamenilor în diferite etape ale vieţii. În cele şapte vârste ale omului în „As you like it” de Shakespeare, etapele ulterioare ale vieţii sunt descrise ca profund deprimante. Dar cercetarea fericirii arată o imagine mai nuanţată şi una care se schimbă în timp. (…) Aceste variabile sunt PIB-ul pe cap de locuitor, sprijinul social, speranţa de viaţă sănătoasă, libertatea, generozitatea şi corupţia. După cum am menţionat deja, clasamentele noastre de fericire nu se bazează pe niciun indice al acestor şase factori. Mai degrabă, scorurile se bazează pe propriile evaluări ale indivizilor asupra vieţii lor, în special pe răspunsurile lor la întrebarea cu un singur articol de evaluare a vieţii la scara Cantril. Folosim date observate despre cele şase variabile şi estimări ale asocierii lor cu evaluările de viaţă pentru a explica variaţia evaluărilor de viaţă între ţări, la fel cum epidemiologii estimează măsura în care speranţa de viaţă este afectată de factori precum fumatul, exerciţiile fizice şi dieta.” În top, primele 10 ţări au rămas aproape aceleaşi de înainte de COVID. Finlanda este ţara cu cei mai fericiţi locuitori, urmată de Danemarca. Toate cele cinci ţări nordice sunt de altfel în top 10. Dar, în următoarele 10, există multe schimbări: ţările din Europa de Est urcă în clasament (în special Cehia, Lituania şi Slovenia). Statele Unite şi Germania au căzut pe locurile 23 şi 24 în clasament.
Dumneavoastră cât sunteţi de fericiţi? (Mioara VERGU-IORDACHE)