Paşii uriaşului care trece senin prin albia Dunării: Podul Calafat – Vidin

•Cine alege să treacă în sudul Dunării pe podul Calafat – Vidin, va întâlni structura unui pod amplu, modern, arcuit peste apele Dunării, fluviu ce formează trei sferturi din graniţa României cu Bulgaria.

Din Calafat s-a tras primul obuz la începutul Războiului de Independenţă din 1877. Astăzi putem vedea locul bateriilor de artilerie de atunci, dar putem vizita şi Palatul Marincu, construit în stilul neoclasic francez, cu accente de baroc şi rococo, o bijuterie arhitectonică ridicată la începutul secolului XX, declarat monument istoric, ce găzduieşte Muzeul de Artă şi Etnografie din Calafat şi Centrul Cultural Bulgar. O altă clădire impunătoare, în special la interior, este cea a gării. Ca toate edificiile de pe magistrala Craiova-Calafat, linia cu cele mai frumoase clădiri pentru gări din Câmpia Română, construcţia din cărămidă aparentă atrage privirile, însă interiorul este de o frumuseţe rară. Şi plimbarea pe faleza din Calafat este plăcută. Am descoperit monumentul ridicat în cinstea Mariţei, românca în vârstă de 15 ani din zona Timocului, împuşcată de soldaţii Imperiului Otoman la 9 ianuarie 1878, în timp ce ducea apă militarilor români din zona Smârdanului, în timpul Războiului de Independenţă. Odată trecut fluviul, se poate vizita oraşul Vidin, cu Cetatea Baba – Vida, apoi peştera Măgura, cu urmele umane din neolitic, şi frumoasa îngrămădire de stânci, fortificate încă din perioada Imperiului Roman, numită Meteora Bulgariei (Cetatea Kaleto).

Podul feroviar şi rutier, care conectează oraşele Calafat (România; de la „călăfătuirea” corăbiilor) şi Vidin (Bulgaria), face parte din coridorul paneuropean de transport care leagă (puncte terminale) oraşul Dresda (Germania) de Istanbul (Turcia) şi Salonic (Grecia). În Bulgaria, podul este mai cunoscut sub numele Podul 2 peste Dunăre. Până în anul 2013, era în funcţiune un singur pod, cel dintre Ruse şi Giurgiu. Acesta, inaugurat la 20 iunie 1954 şi denumit Podul Prieteniei, este prevăzut, de asemenea, cu o cale rutieră şi feroviară.

Beneficiarul lucrării este Ministerul Transporturilor din Bulgaria. Bulgarii au realizat podul cu patru benzi, un terminal feroviar nou pentru mărfuri, şapte kilometri de cale ferată nouă şi patru noduri rutiere noi, în timp ce România a construit, pentru infrastructura de acces pe pod, mai multe bretele rutiere, cinci kilometri de cale ferată şi o staţie terminală pentru controlul comun al traficului şi taxare. Beneficiarii investiţiei de pe malul românesc sunt Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) şi Compania Naţională de Căi Ferate (CFR SA).

Podul Calafat-Vidin este o structură combinată rezemată la capete pe trei cule, din care două pe malul bulgăresc, iar una pe malul românesc. Pe malul bulgar, calea ferată se desprinde din structura unitară a podului şi continuă pe un viaduct separat, în lungime de 400 m, pentru a putea asigura declivităţile stabilite prin normative. Tehnologia folosită pentru construcţia podului, numită de experţi „spate de cămilă”, este una ultramodernă. Ea permite economisirea materialelor de construcţie şi asigură o mare rezistenţă seismică. Principiul care stă la baza acestei tehnologii se aseamănă cu cel al desagilor prinşi pe şeile fixate între cocoaşele unei cămile: orice greutate în desagul dintr-o parte este echilibrată printr-o contragreutate în desagul din cealaltă parte. Konstantin Jiponov, responsabilul adjunct de proiect al Ministerului Transporturilor din Bulgaria, a declarat că podul va fi unic în întreaga Uniune Europeană şi incomparabil mai ieftin decât dacă s-ar fi folosit orice altă tehnologie de construcţie, că această tehnologie este extrem de populară în Japonia.

Podul, de tip hobanat, în zona şenalului navigabil tablierul fiind susţinut de nişte cabluri de mari dimensiuni numite hobane, fixate pe cele patru pile centrale, are deschideri de 180 m între pile, pentru a permite inclusiv circulaţia navelor fluviale de mare tonaj. Aspectul dat de ansamblul format de pilele centrale şi de hobane poate fi considerat unul suplu şi impunător, iar imaginea generală a podului a fost caracterizată drept „monumentală” şi „impresionantă”.

În numeroase rânduri, oficiali din Bulgaria şi România au sugerat realizarea în viitorul apropiat a unor poduri similare, care să lege cele două ţări în zone de interes economic sau de tranzit sporit. Acum se vorbeşte de ridicarea a cinci noi poduri peste Dunăre (Oreahovo-Bechet, Silistra-Călăraşi, Turnu Măgurele –Nicopole, Svishtov – Zimnicea şi Ruse – Giurgiu (lângă Podul peste Dunăre 1) şi chiar de construirea a două complexe energetice noi (Turnu Măgurele –Nicopole şi între Călăraşi şi Silistra).

Până atunci găsiţi-vă timp să traversaţi Dunărea şi pe la Calafat – Vidin. Aveţi ce vizita şi pe malul românesc şi pe cel bulgar, iar paşii uriaşului ce calcă apa fluviului vă vor surprinde prin lungimea dintre structurile de sprijin şi culeele podului. (George V. GRIGORE)

Surse: wikipedia.org; mediafax.ro; globalinfo.ro; ecomedia.ro; clubferoviar.ro; mae.ro; zf.ro; ziuacargo.ro