Părintele ciberneticii – românul Ştefan ODOBLEJA

În august 1978 a avut loc la Amsterdam Congresul de cibernetică şi sisteme, unde s-au sărbătorit 30 de ani de la apariţia ciberneticii lui Norbert Wiener.
Inginerul Ştefan Odobleja, fiul savantului, a povestit că, deşi a avut toate formele internaţio-nale de participare, Ştefan Odobleja, tatăl său, nu a putut participa, fiind ţintuit la pat de o boală nemiloasă. Lucrarea sa, Diversitate şi unitate în cibernetică, a fost prezentată de un delegat, ing. Stelian Bajureanu.
După prezentarea lucrării lui Odobleja, s-a scandat „40 de ani de cibernetică”, deşi se aniversau „30 de ani de cibernetică” şi pe Norbert Wiener!
Ştefan Odobleja a fost recunoscut ca precursorul ciberneticii în urma publicării lucrării sale de căpătâi, Psihologia consonatistă. În primul volum, din 1938, Odobleja evidenţiază legile care guvernează psihologia şi fiziologia fiinţelor vii: legea echilibrului, legea reacţiei (conexiuni inverse), legea reversibilităţii etc. Lucrarea sa a fost ignorată, mai ales din cauza începerii celui de-al Doilea Război Mondial. Sau… 10 ani mai târziu, americanul Norbert Wiener a venit cu aceleaşi concepte, însă le-a acordat şi un scop practic. Lucrarea sa, Cybernetics: Or the Control and Communication in the Animal and the Machine a dat numele a ceea ce cunoaştem astăzi ca „cibernetică”. Scuza cu lipsa răspândirii publicaţiei sale nu stă prea bine în picioare pentru că, în decursul anilor 1939-1942, au fost trimise din partea autorului nu mai puţin de 150 de exemplare la persoane şi mari biblioteci din Europa, Asia sau America. Interesant este că doi americani, asistenţi ai lui Wiener, au participat la o conferinţă, în 1937, la Bucureşti, la care Odobleja şi-a expus ideile, astfel că este posibil ca aceasta să fi fost sursa de inspiraţie pentru matematicianul american. Odobleja a explicat cum funcţionează psihicul uman pe baza feedback-ului, iar Wiener a utilizat acest concept în tehnologie.

• Norbert Wiener este creditat ca fiind inventatorul ciberneticii, dar românul Ştefan Odobleja este, în realitate, omul care a pus bazele acestui domeniu, cu zece ani înaintea lui N. Wiener. În 1937, participând la Congresul Internaţional de Medicină Militară, ţinut la Bucureşti, Odobleja îşi anunţa monumentala Psychologie Consonantiste, operă ce va apărea în limba franceză la Lugoj, în două volume, în anii 1938 şi1939, cu copyright-ul de difuzare al Librăriei Maloine din Paris. Lucrarea lui Wiener, Cibernetică: Controlul şi comunicarea la animal şi maşină, a fost publicată, la Paris, în anul 1948.

Din cauza încordării internaţionale dinaintea celui de-al doilea Război Mondial, librăria pariziană Librairie Maloine, ce avea copyright-ul de difuzare, nu a mai apucat să se ocupe de difuzarea lucrării Psychologie Consonantiste. Odobleja a reuşit doar să expedieze circa 20 de exemplare la biblioteci universitare şi medicale din lume – Roma, Lisabona, Madrid, Londra, Stockholm, Tokyo, Amsterdam, Shanghai, Buenos Aires, Los Angeles şi New York – şi 20 de exemplare la o serie de specialişti străini. Generalului american medic William Seaman Bainbridge, care a participat la Congresul Internaţional de Medicină Militară de la Bucureşti, 8-12 iunie 1937, Odobleja i-a trimis cinci exemplare, iar medicul american l-a asigurat că le va plasa în cele mai indicate locuri. Lucrarea monumentală a savantului român a fost prezentată în Psychological Abstracts din ianuarie 1941, sub semnătura lui S. M. Strong, dar, în general, a avut foarte puţine recenzii şi a fost, practic, ignorată multă vreme. Ştefan Odobleja şi-a continuat cercetările, mai ales în direcţia elaborării unei logici, din care au rămas în stadiu de manuscris zeci de mii de pagini. În 1948, la trei ani de la sfârşitul războiului, la Paris, este publicată lucrarea Cibernetică: Controlul şi comunicarea la animal şi maşină, de către filosoful şi matematicianul Norbert Wiener. Practic, lucrarea lui Wiener a reluat ideile lui Odobleja, dar a avut un succes considerabil mai mare, obţinându-i titlul de părinte al ciberneticii.

Începând din anul 1972, Ştefan Odobleja s-a consacrat demonstrării ideii că originea ciberneticii se află în psihologie şi că „cibernetica s-a născut în România în anul 1938” prin lucrarea sa Psychologie Consonantiste. În acest sens, pentru a-şi marca parternitatea, el a publicat o lucrare specială, care a apărut în chiar anul morţii sale: Psihologia consonantistă şi cibernetica, cu o substanţială prefaţă a lui Mihai Golu.

„Cui crezi că ar mai folosi acest adevăr, şi mai ales, cui ar mai conveni? Chiar la noi în ţară sunt foarte mulţi adepţi ai lui N. Wiener. Mi i-aş face duşmani pe toţi. La ce bun? Eu m-am împăcat cu soarta şi cu lumea. Ce să fac dacă aşa mi-a fost dat? Eu am studiat principiile ciberneticii într-o cameră, finanţat de greutăţi şi de griji, Wiener a studiat în laboratoare, finanţat de Rockefeller şi împrejmuit de tot felul de colaboratori pe care i-a plătit bine. Sigur că dreptatea va fi de partea celui mai tare. Te rog foarte mult, lasă-mă să rămân un anonim (…) Crezi că mi-a fost uşor când am văzut că truda mea de-o viaţă este pusă la stâlpul infamiei şi scuipată de tot felul de nătărăi, care nu ştiau bine nici tabla înmulţirii”, i-a spus savantul scriitorului Valeriu Armeanu.

Totuşi, după puţin timp, omul de ştiinţă a fost de acord să vorbească într-un interviu despre opera sa. „S-a publicat abia după câteva luni. Aşa se face că am aşteptat până în vară, când într-o zi de vineri, ducându-mă la chioşcul de ziare din colţ, nu mică mi-a fost bucuria, răsfoind revista clujeană care din acea zi avea să pună în circulaţie numele unui mare om de ştiinţă pe care l-a dat universalităţii un sat mic din Oltenia, Ştefan Odobleja”, spune Valeriu Armeanu. A urmat apoi o veritabilă campanie de presă susţinută de redactorii revistei Flacăra; prin mijlocirea acestora, începând cu primăvara lui 1974, dr. Ştefan Odobleja ajungând să cucerească interesul specialiştilor din România, care au început să studieze şi să revendice prioritatea ei absolută în domeniul ciberneticii. „Ce ar fi să recunoaştem deschis că fără dăruirea, împinsă uneori până la patimă, a poetului Adrian Păunescu, astăzi numele lui Ştefan Odobleja ar fi fost în continuare necunoscut publicului. Pesemne ar fi trecut câteva generaţii până când opera sa ar fi fost pusă în drepturi, aşa cum se cuvine. Şi nimic nu mă îndreptăţeşte să cred că ar fi fost tot atât de posibil ca numele său să rămână un strigăt, un mare strigăt în pustiu”, mai scrie Valeriu Armeanu.
În sfârşit, în România, meritele i-au fost recunoscute lui Ştefan Odobleja aşa cum ar fi trebuit!

***
Ştefan Odobleja s-a născut la 13 octombrie 1902, în Valea Izvorului (Izvorul Aneştilor), din judeţul Mehedinţi. El a fost un autor, filozof, medic militar şi scriitor român, precursor mondial al ciberneticii generalizate pe care el însuşi a denumit-o „psihologia consonantistă”.
În anul 1909, Ştefan Odobleja începe şcoala, terminând cele cinci clase ale ciclului primar din satul său de origine cu premiul I în fiecare an. A urmat liceul Traian din Turnu-Severin, unde a învăţat foarte bine limba franceză, fapt care i-a permis mai târziu să-şi scrie şi să-şi publice operele sale fundamentale la Paris, în limba franceză. După terminarea liceului, Ştefan Odobleja se înscrie la Facultatea de Medicină, secţia militară. În decursul vieţii, Ştefan Odobleja a practicat medicina şi a scris importante lucrări despre cibernetică. El a profesat ca medic militar în mai multe oraşe din România, şi a lăsat în urmă zeci de mii de pagini de studii.
Omul de ştiinţă s-a stins din viaţă în 1978, iar multe dintre lucrările sale au fost publicate după moartea sa. Ca un semn de recunoaştere faţă de întreaga sa operă, Ştefan Odobleja a fost ales membru post-mortem al Academiei Române, în anul 1990. În onoarea sa, a fost înfiinţată Academia de Cibernetică din Elveţia, un forum finanţat de Iosif Constantin Drăgan.
De Ştefan Odobleja amintesc, prin numele ce îl poartă, două licee – unul în Turnu-Severin, celălalt în Bucureşti, o stradă – cea pe care a locuit savantul, Spitalul Militar de Urgenţă din Craiova. Şi satul în care s-a născut, în 1902, numit până în 1968 Valea Izvorului, a devenit, printr-o lege adoptată de Parlament în 2004, satul „Ştefan Odobleja”.
Dintre operele autorului şi opere despre cibernetica sa: 1928: Accidentele de automobil. Studiu medico-legal, Teză de doctorat; 1929: studiul profesional Metodă de transonanţă toracică; 1932: La phonoscopie; 1938 – 1939: Psychologie consonantiste I, II; 1978: Psihologia consonantistă şi cibernetica; 1982: Psihologia consonantistă, Bucureşti, ediţia în limba română a sintezei ciberneticii generalizate, publicată în anii 1938–1939; 1993: ODOBLEJA – Apariţia ciberneticii pe pământ românesc, o evaluare făcută de Iosif Constantin Drăgan; 2003:  Introducere în logica rezonanţei: scrieri inedite; 2003: Psihologia consonantistă şi cibernetica.
După ce a citit biografia lui Wiener, Odobleja şi-a dedicat tot restul vieţii pentru a demonstra faptul că el este cel care a scris prima dată despre cibernetică şi că aceasta derivă din psihologie. Ştefan Odobleja avea planuri mari cu lucrarea sa care conţinea aproximativ 900 de pagini. El vedea Psihologia consonatistă mai mult ca pe un sumar al viitoarelor 20-30 de volume pe care ar fi dorit să le scrie pe această temă. Savantul român este recunoscut drept creatorul psihociberneticii şi părintele ciberneticii generalizate, cu aplicare în toate ramurile ştiinţei, dorind să arate că originile ciberneticii se află în psihologie. Parternitatea o va demonstra mai târziu, prin lucrarea Psihologia consonatistă şi cibernetică.
Ca şi Nicolae Paulescu, acesta a ratat Premiul Nobel printr-o nefericită conjunctură rezultată din începerea războiului, pretenţiile regimului comunist, lipsa susţinerii din partea comunităţii academice internaţionale şi ştiinţifice. Românii sunt datori să cunoască măcar o parte din ceea ce conaţionalii noştri au dăruit lumii întregi, să fie mândri de realizările acestora şi chiar să se ambiţioneze şi ei să demonstreze cât de buni sunt în oricare domeniu de activitate. (George V. GRIGORE)

Surse: wikipedia.org; momenteistorice.ro; electrokits.ro; ziarullumina.ro; leviathanul.ro; libruniv.usarb.md; giz.ro;