Primul zgârie-nori din România ceauşistă:
Palatul Administrativ din Satu Mare (97m)
Deşi cartierele „comuniste” ale României nu au depăşit limita celor 10 etaje, iată că pe alocuri a existat această tendinţă. Cu 15 etaje şi o înălţime de 97 de metri, clădirea Palatului Administrativ din Satu Mare, situată pe malul râului Someş, a fost ridicată din beton masiv, are 12.000 de metri pătraţi, iar deasupra ei este amenajat un amfiteatru în aer liber de unde se poate admira panorama oraşului. Palatul Administrativ din Satu Mare a fost primul „zgârie-nori” al perioadei ceauşiste. O bună bucată de timp a fost cea mai înaltă clădire din România şi este printre cele mai înalte din Ardeal. În ţară, doar „Casa Presei Libere” o depăşea. Clădirea a fost construită în perioada 1972-1984, lângă centrul vechi al municipiului Satu Mare, după proiectul arhitectului Nicolae Porumbescu din Iaşi, ajutat de către sătmăreanul Ludovic Gyure. În anul 1984 s-au încheiat lucrările, iar prima persoana care şi-a ocupat biroul a fost prim-secretarul PCR al judeţului Satu Mare. Iniţial, în proiect era prevăzut ca în vârful Palatului Administrativ, sprijinit de patru grinzi, să existe un clopot. Dar acest lucru nu s-a mai realizat.
Cu un design futurist, săgeată spre cer, această clădire rămâne în topul celor mai înalte clădiri din România. Acum ocupă locul cinci. Din vârful Palatului Administrativ Satu Mare se poate admira aproape tot judeţul şi se vede departe, până în Ungaria învecinată. Conducerea Consiliului Judeţean Satu Mare vorbeşte în ultimul timp despre un proiect pe cât de îndrăzneţ pe atât de greu de greu de crezut că se va pune vreodată în practică. Este vorba despre intenţia de a construi un lift panoramic în exteriorul clădirii, care să ducă turiştii la ultimele două etaje ale clădirii, acolo unde se are în vedere amenajarea unui restaurant, de unde potenţialii turişti să admire oraşul, după modelul „Turnului Eiffel” din Paris. Deocamdată, totul este la nivel de intenţie. De altfel, fosta conducerea a Consiliului Judeţean Satu Mare intenţiona să înfiinţeze la ultimele două etaje un muzeu al comunismului. Şi acea idee a rămas la stadiu de intenţie. Idei avem, dar mai lipseşte ceva…
În prezent (septembrie 2023), cea mai înaltă clădire din România este „Sky Tower”, parte a complexului „Floreasca City Center”, din Bucureşti. Finalizată în 2012, clădirea de birouri are o înălţime de 137 m şi 37 de etaje. Majoritatea clădirilor cu o înălţime de peste 60 m se află în Bucureşti, inclusiv cea mai înaltă clădire care datează din perioada comunistă, „Casa Presei Libere”, ce măsoară 104 m înălţime. În Timişoara a demarat în 2016 construcţia „Openville”, un ansamblu mixt care va include şi o clădire de 155 m. Dacă va fi terminată, aceasta va deveni cea mai înaltă din ţară. În Cluj-Napoca, a început construcţia unor clădiri înalte de birouri după 1989, în principal în zona industrială a oraşului. Biserica Romano-Catolică „Sf. Mihail” este astăzi cea mai înaltă clădire din oraş şi măsoară 80 m înălţime. În Moldova, cea mai înaltă clădire este Catedrala „Naşterea Domnului” din Suceava. Cu cei 82 m ai săi, este al doilea cel mai înalt edificiu religios finalizat din ţară, după „Catedrala Mitropolitană” din Timişoara (90,5 m). (George V. GRIGORE)
Surse: wikipedia.org; arcos.ro; destepti.ro; youcouldtravel.com; zigzagprinromania.com; nord-vest.ro; romaniadategeografice.net; explorecarpathia.eu; primariasm.ro; koaha.org; agerpres.ro; wordpress.ro; tripadvisor.ro; acih.ro