ORGANIZAREA JUDICIARĂ. (VII)

Asistenţii judiciari
Asistenţii judiciari sunt numiţi de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Economic şi Social, pe o perioadă de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime în funcţii juridice de cel puţin 5 ani şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) au cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;
b) sunt licenţiate în drept şi dovedesc o pregătire teoretică corespunzătoare;
c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie;
d) cunosc limba română;
e) sunt apte, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei.
Asistenţii judiciari se bucură de stabilitate pe durata mandatului şi se supun numai legii.
Dispoziţiile legale privind obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor se aplică şi asistenţilor judiciari.
Dispoziţiile referitoare la concediul de odihnă, asistenţă medicală gratuită şi gratuitatea transportului, prevăzute de lege pentru judecători şi procurori, se aplică şi asistenţilor judiciari.
Asistenţii judiciari depun jurământul în condiţiile prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.
Numărul total al posturilor de asistenţi judiciari şi repartizarea posturilor pe instanţe, în raport cu volumul de activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului Justiţiei.
Asistenţii judiciari exercită atribuţiile prevăzute la art. 55 alin. (2) al Legii 304/ 2004, precum şi alte atribuţii prevăzute în Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.
Asistenţilor judiciari li se aplică dispoziţiile legale privind abaterile şi sancţiunile disciplinare, precum şi motivele de eliberare din funcţie prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.
Sancţiunile disciplinare se aplică de către ministrul Justiţiei.
Asistenţii judiciari pot fi eliberaţi din funcţie şi ca urmare a reducerii numărului de posturi, în raport cu volumul de activitate al instanţei.
Sancţiunile aplicate asistenţilor judiciari şi eliberarea din funcţie a acestora se comunică Consiliului Economic şi Social de ministrul Justiţiei.
Asistenţii judiciari sunt supuşi unor evaluări privind calitatea activităţii din 2 în 2 ani. Prima evaluare a asistenţilor judiciari se face la un an de la numirea în funcţie.
Evaluarea se face de preşedintele tribunalului în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea asistentul judiciar. Criteriile de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor prevăzute de lege se aplică în mod corespunzător şi asistenţilor judiciari, raportat la atribuţiile exercitate de aceştia potrivit legii.
Asistentul judiciar care primeşte în urma evaluării calificativul «nesatisfăcător» este eliberat din funcţie pentru incapacitate profesională de către ministrul Justiţiei.
Asistenţii judiciari pot fi eliberaţi din funcţie şi ca urmare a reducerii numărului de posturi, în raport cu volumul de activitate al instanţei.
Prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic şi Social şi a Ministerului Justiţiei, se stabilesc:
a) condiţiile, procedura de selecţie şi de propunere de către Consiliul Economic şi Social a candidaţilor, pentru a fi numiţi ca asistenţi judiciari de către ministrul Justiţiei;
b) condiţiile de delegare, detaşare şi transfer al asistenţilor judiciari.
Magistraţii consultanţi sunt numiţi de drept în funcţiile de asistenţi judiciari şi îşi continuă activitatea în cadrul tribunalelor de muncă şi asigurări sociale sau, după caz, al secţiilor sau completelor specializate.

Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanţelor şi al parchetelor
Toate instanţele judecătoreşti şi toate parchetele au în structură următoarele compartimente auxiliare de specialitate:
a) registratura;
b) grefa;
c) arhiva;
d) biroul de informare şi relaţii publice;
e) biblioteca.
Curţile de apel şi parchetele de pe lângă aceste curţi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au, de asemenea, în structură un compartiment de documentare şi un compartiment de informatică juridică. Compartimentele de informatică juridică se pot organiza şi în structura tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judecătoriilor şi a parchetelor de pe lângă aceste instanţe.
Instanţele şi parchetele militare au în structură şi un compartiment de documente clasificate.
În cadrul parchetelor pot fi numiţi, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, specialişti în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală.
Specialiştii au calitatea de funcţionar public.
Funcţia de specialist în cadrul parchetelor este incom-patibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
Biroul de informare şi relaţii publice asigură legăturile instanţei sau ale parchetului cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea garantării transparenţei activităţii judiciare, în condiţiile stabilite de lege.
Conducătorul biroului, care îndeplineşte şi rolul de purtător de cuvânt, poate fi un judecător sau procuror desemnat de preşedintele instanţei sau, după caz, de conducătorul parchetului ori un absolvent al unei facultăţi de jurnalistică sau specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen.
Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii instanţelor sau parchetelor unde funcţionează.
Repartizarea personalului în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate se face de preşedintele instanţei sau de procurorul general ori, după caz, de prim-procurorul parchetului.
La curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi parchetele de pe lângă acestea, compartimentele în care îşi desfăşoară activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la secţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la secţiile Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea, de grefieri-şefi.
Personalul de specialitate informatică va fi subordonat din punct de vedere administrativ preşedintelui instanţei din care face parte, şi profesional Direcţiei de exploatare a tehnologiei informaţiei din cadrul Ministerului Justiţiei.
Personalul auxiliar de la instanţele şi parchetele militare, de la secţiile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie poate proveni şi din rândul militarilor activi.
Grefierii care participă la şedinţele de judecată sau la efectuarea actelor de urmărire penală sunt obligaţi să efectueze toate con-semnările despre desfăşurarea acestora şi să îndeplinească orice alte însărcinări din dispoziţia şi sub controlul preşedintelui completului de judecată sau, după caz, al procurorului.
La şedinţele de judecată, grefierii sunt obligaţi să poarte ţinuta vestimentară corespunzătoare instanţei unde funcţionează. Ţinuta vestimentară se stabileşte prin hotărâre a Guvernului şi se asigură în mod gratuit.
La şedinţele de judecată, grefierii militari sunt obligaţi să poarte uniforma militară.
În cadrul parchetelor îşi pot desfăşura activitatea specialişti în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală.
În vederea efectuării cu celeritate şi în mod temeinic a activităţilor de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor din domeniul economic, financiar, fiscal şi vamal, în cadrul parchetelor de pe lângă tribunale funcţionează, prin detaşare, ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, în limita posturilor aprobate potrivit legii.
Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară efectuează acte de cercetare penală în cauzele, în care urmărirea penală se efectuează obligatoriu de procuror ori în care procurorul a dispus preluarea în vederea efectuării urmăririi penale, conform prevederilor art. 324 alin. (2) din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară pot efectua acte de cercetare penală şi în cauzele preluate de parchetul de pe lângă curtea de apel de la parchetele de pe lângă tribunale.
Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară efectuează numai acele acte de cercetare penală dispuse de procurori, sub directa conducere, supravegherea şi controlul nemijlocit al acestora.
Dispoziţiile procurorilor sunt obligatorii pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară, actele întocmite de aceştia din dispoziţia scrisă a procurorilor fiind efectuate în numele acestora.
Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară sunt detaşaţi în cadrul parchetelor, la propunerea nominală a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de către ministrul Afacerilor interne, pe o perioadă de cel mult 6 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora.
Numirea în funcţii a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se face prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la parchetele prevăzute la art. 1202 alin. (1) al Legii 304/ 2004.
Pe durata detaşării, ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară nu pot primi de la organele ierarhic superioare nicio însărcinare.
Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru ofiţerii de poliţie şi beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 13 şi art. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
Salariul de bază şi sporurile ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi sunt cele prevăzute pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, reduse cu 20%.
Drepturile salariale sunt suportate din bugetul Ministerului Public şi se acordă de către parchetul unde este detaşat.
Atribuţiile prevăzute de lege pentru ministrul Afacerilor Interne privind drepturile şi răspunderile ce revin ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Atribuţiile privind acordarea gradelor profesionale pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de ministrul Afacerilor interne, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie evaluează anual activitatea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi, în condiţiile legii.
Dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, republicată, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător în raport cu activitatea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară. (Expert media, Florin FĂINIŞI)