ORGANIZAREA JUDICIARĂ. (V)

Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie

În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se înfiinţează şi funcţionează Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, care are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari, şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie îşi păstrează competenţa de urmărire penală şi în situaţia în care, alături de persoanele prevăzute la alin. (1), sunt cercetate şi alte persoane.
În cazul infracţiunilor săvârşite de judecătorii şi procurorii militari, dispoziţiile art. 56 alin. (4) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt aplicabile.
Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie este condusă de un procuror-şef secţie, ajutat de un procuror-şef adjunct, numiţi în funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează conflictele de competenţă apărute între Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi celelalte structuri sau unităţi din cadrul Ministerului Public.
N.R.: „De la data operaţionalizării Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, cauzele de competenţa acesteia, aflate în lucru la Direcţia Naţională Anticorupţie şi alte unităţi de parchet, precum şi dosarele cauzelor referitoare la infracţiunile prevăzute de art. 881 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi soluţionate până la data acestei operaţionalizări, se preiau de către aceasta.”
Ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la „procurorul ierarhic superior” în cazul infrac-ţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, prin acesta se înţelege procurorul-şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia.
Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie îşi des-făşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al impar-ţialităţii şi al controlului ierarhic.
Este interzisă delegarea sau detaşarea de procurori în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.
Pe durata desfăşurării activităţii în cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, procurorii cu funcţii de conducere şi execuţie beneficiază de drepturile procurorilor detaşaţi, în condiţiile legii.
Procurorul-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie este numit în funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în urma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere respective, urmărindu-se competenţele mana-geriale, gestiunea eficientă a resurselor, capacitatea de a-şi asuma decizii şi responsabilităţi, competenţele de comunicare şi rezistenţa la stres, precum şi integritatea candidatului, evaluarea activităţii sale ca procuror şi modul în care acesta se raportează la valori specifice profesiei, precum independenţa justiţiei ori respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
Componenţa comisiei de concurs este următoarea:
a) 3 membri judecători, care fac parte din Secţia pentru judecători şi au funcţionat la o instanţă de grad de cel puţin curte de apel, desemnaţi de Secţia pentru judecători; b) un membru procuror, care face parte din Secţia pentru procurori şi a funcţionat la un parchet de grad de cel puţin parchet de pe lângă Curtea de apel, desemnat de Secţia pentru procurori.
Fiecare candidat va depune un curriculum vitae, decla-raţiile prevăzute la art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere şi orice alte înscrisuri pe care le consideră rele-vante în susţinerea candidaturii sale.
Documentele depuse de fiecare candidat vor fi publicate pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, cu cel puţin 10 zile înaintea concursului.
Comisia de concurs va propune Plenului Consiliului Superior al Magistraturii numirea procurorului-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, după evaluarea candidaturilor şi a proiectelor, în urma unui interviu transmis în direct.
Revocarea din funcţia de procuror-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se face de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în caz de neîndeplinire a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul în care acesta a fost sancţionat disciplinar în ultimii 3 ani.
Procurorul-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie este numit în funcţie pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
Procurorul-şef adjunct al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie este numit în funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivată a procurorului-şef secţie, dintre procurorii deja numiţi în cadrul secţiei.
Numirea în funcţia de procuror-şef adjunct al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
Revocarea procurorului-şef adjunct al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se face de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivată a procurorului-şef secţie, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei, în cazul în care acesta a fost sancţionat disciplinar.
Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se încadrează cu procurori numiţi de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în urma unui concurs, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea continuării activităţii în cadrul secţiei pentru o perioadă totală de cel mult 9 ani.
Concursul este susţinut în faţa comisiei de concurs, din care face parte de drept şi procurorul-şef secţie.
Pentru a participa la concursul pentru numirea în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, procurorii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a) să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani; b) să aibă cel puţin gradul de parchet de pe lângă curte de apel; c) să aibă o vechime efectivă de cel puţin 18 ani în funcţia de procuror; d) să aibă o bună pregătire profesională; e) să aibă o conduită morală ireproşabilă.
La concurs poate participa orice procuror care îndeplineşte condiţiile şi se înscrie până la data stabilită pentru începerea concursului.
Concursul constă în: a) un interviu, transmis în direct şi ulterior arhivat pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, susţinut în faţa comisiei din care face parte de drept şi procurorul şef secţie; b) o evaluare a activităţii din ultimii 5 ani; c) o evaluare a unor acte profesionale întocmite de candidaţi în ultimii 3 ani de activitate.
Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, a rezistenţei la stres, precum şi a altor calităţi specifice. La interviu participă procurorul-şef secţie şi un psiholog, care pot pune întrebări candidaţilor.
Evaluarea se efectuează de către 2 procurori şi 2 judecători din cadrul Inspecţiei Judiciare, desemnaţi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea inspectorului-şef. Punctajul se acordă în urma unei analize ce va avea în vedere inclusiv durata şi complexitatea cazurilor lucrate de procuror, rata de achitări, restituiri, condamnări, eventualele sesizări făcute din partea persoanelor cercetate şi soluţiile date la acestea.
Evaluarea se efectuează de o comisie desemnată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, formată din 2 procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi 2 judecători din Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, propuşi de colegiile de conducere ale acestora, precum şi un formator din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, propus de Consiliul ştiinţific al acestuia.
Punctajul maxim ce poate fi atribuit la probele de concurs este de 100 de puncte.
Punctajul minim pentru a fi declarat admis la concurs este de 70 de puncte.
Numirea în funcţia de procuror din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se va face de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturile vacante şi în ordinea punctelor obţinute.
La expirarea termenului de 3 ani, procurorul poate cere continuarea activităţii în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie pe o nouă perioadă de 3 ani, fără a depăşi în total 9 ani de activitate în cadrul secţiei.
Cu 3 luni înainte de expirarea termenului de numire, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii va analiza cererea depusă de procurorul care solicită continuarea activităţii în cadrul secţiei şi decide asupra acesteia, având în vedere evaluarea activităţii desfăşurate de acesta în ultimii 3 ani.
La data încetării activităţii în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, procurorul revine la parchetul de unde provine.
De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul secţiei.
Procurorii numiţi în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie pot fi revocaţi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la cererea motivată a procurorului-şef al secţiei, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei, în cazul aplicării unei
sancţiuni disciplinare.
În cazul revocării, procurorul revine la parchetul de unde provine şi îşi redobândeşte gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul direcţiei.
Atribuţiile Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie sunt următoarele: a) efectuarea urmăririi penale, în condiţiile prevăzute în Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare, pentru infracţiunile aflate în competenţa sa; b) sesizarea instanţelor judecătoreşti pentru luarea măsurilor prevăzute de lege şi pentru judecarea cauzelor privind infracţiunile prevăzute la lit. a); c) constituirea şi actualizarea bazei de date în domeniul infracţiunilor aflate în domeniul de competenţă; d) exercitarea şi retragerea căilor de atac în cauzele de competenţa Secţiei, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanţelor sau soluţionate definitiv anterior operaţionalizării acesteia, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie; e) exercitarea altor atribuţii prevăzute de lege.
Participarea la şedinţele de judecată în cauzele de competenţa secţiei se asigură de procurori din cadrul Secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de către procurori din cadrul parchetului de pe lângă instanţa învestită cu judecarea cauzei.
Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă, nu mai târziu de luna februarie a anului următor, Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
În vederea desfăşurării activităţilor specifice prevăzute de Codul de procedură penală, în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie funcţionează, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor Secţiei, în limita posturilor prevăzute de lege.
Detaşarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se dispune la solicitarea procurorului-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie de către ministrul Afacerilor interne, pe o perioadă de cel mult 3 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora.
Numirea în funcţie a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se face prin ordin al procurorului-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.
Pe durata detaşării, ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară nu pot primi de la organele ierarhic superioare din poliţia judiciară nicio însărcinare.
Dispoziţiile procurorilor din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie sunt obligatorii pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară. Actele întocmite de aceştia din dispoziţia scrisă a procurorului sunt efectuate în numele acestuia.
Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru ofiţerii de poliţie şi agenţii de poliţie şi beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 13 şi 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
Salarizarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se realizează potrivit dispoziţiilor legale aplicabile ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Atribuţiile prevăzute de lege pentru ministrul Afacerilor interne privind drepturile şi răspunderile ce revin ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de procurorul-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. Atribuţiile privind acordarea gradelor profesionale pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de ministrul Afacerilor interne, la propunerea procurorului-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.
Dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, republicată, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător în raport cu activitatea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară.
Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se încadrează cu specialişti în domeniul prelucrării şi valorificării informaţiilor, economic, financiar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice sau de specialitate în activitatea de urmărire penală.
Specialiştii sunt numiţi în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie prin ordin al procurorului-şef al acesteia şi au calitatea de funcţionar public.
Specialiştii îşi desfăşoară activitatea sub directa conducere, supraveghere şi control nemijlocit al procurorilor Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru funcţionarii publici. (Va urma) (Expert media, Florin FĂINIŞI)