O hartă veche de mai bine de 100 de ani, considerată pierdută şi pe care sunt marcate situri cu fosile de dinozauri de pe teritoriul Geoparcului Internaţional UNESCO Ţara Haţegului, a fost descoperită în arhivele Institutului Maghiar de Mine şi Geologie (Budapesta).
Paleontologii erau de multă vreme în căutarea unui document care să indice explicit, în teren, locurile din care au fost excavate primele fosile din bazinul Ţării Haţegului. Un cercetător a venit cu ideea de a verifica atent arhiva de hărţi a Institutului şi aşa a fost scoasă la lumină această adevărată hartă a comorilor.
O echipă internaţională de cercetători, incluzând cadre didactice de la Universitatea din Bucureşti şi Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi a investigat în ce măsură o parte dintre primele situri paleontologice de pe teritoriul Ţării Haţegului mai pot fi identificate în teren. Universitatea din Bucureşti a fost reprezentată în cadrul proiectului de Zoltán Csiki-Sava, conferenţiar la Facultatea de Geologie şi Geofizică.
Harta a fost întocmită înainte de Primul Război Mondial de geologul Ottokár Kadić, care venise să realizeze harta geologică a zonei de vest a bazinului Ţării Haţegului. În timpul activităţilor în teren, geologul a descoperit mai multe situri cu fosile de dinozauri şi alte reptile. Multe dintre fosilele colectate de Ottokár Kadić au stat la baza cercetărilor ştiinţifice ulterioare realizate de Franz Nopcsa, primul paleontolog care a adus în atenţia întregii lumi faimoşii dinozauri pitici din Transilvania. Sauropodul Magyarosaurus dacus este unul dintre cei mai cunoscuţi dinozauri, emblematic pentru Geoparc, ale cărui fosile au fost colectate de Kadić şi studiate de Nopcsa.
Declanşarea războiului şi trecerea timpului au făcut ca siturilor fosilifere excavate de Kadić să li se piardă urma. Mult timp paleontologii au crezut că locurile de pe actualul teritoriu al Geoparcului care au furnizat ştiinţei unele dintre primele fosile ale vieţuitoarelor din Cretacicul superior din zona Haţegului nu vor mai putea fi vreodată identificate.
Harta întocmită în urmă cu mai bine de 100 de ani prezintă condiţiile topografice şi geomorfologice de la acel moment, care sunt diferite de cele actuale. În săptămânile de muncă de teren, paleontologii au avut surpriza de a identifica siturile de la începutul sec. XX, care au furnizat fosilele faimoşilor dinozauri pitici din Transilvania, pe baza cărora au fost făcute primele cercetări paleontologice. În plus, probele colectate acum le-au rezervat şi alte surprize.
„De-a lungul unor campanii de teren de câteva săptămâni, am reuşit să identificăm poziţiile probabile ale siturilor excavate de Kadić acum mai bine de un secol, mai mult chiar, am reuşit să descoperim inclusiv noi fosile în locaţiile respective. Dintre cele peste o sută de fosile nou colectate, cele mai importante descoperiri includ o serie articulată de vertebre de dinozaur sauropod, dar am descoperit şi multe alte resturi de dinozauri, crocodilieni şi broaşte ţestoase. Totuşi, din punct de vedere ştiinţific, cele mai neaşteptate şi mai interesante fosile colectate de echipă au doar câţiva milimetri şi au fost descoperite în timpul preparării fosilelor de dinozauri. Aceste resturi minuscule aparţin unor mamifere primitive care au fost contemporane cu dinozaurii, iar studiile noastre de până acum sugerează că ele ar putea aparţine celor mai vechi mamifere cunoscute din întregul Bazin al Haţegului” – explică dr. Zoltán Csiki-Sava de la Facultatea de Geologie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti, membru în echipa internaţională de cercetare.
Pentru a fi siguri că locurile fosilifere identificate în prezent corespund siturilor marcate de Kadić pe harta lui, cercetătorii au făcut mai multe investigaţii. Fosilele nou descoperite au fost comparate cu cele colectate acum 100 de ani prin diverse investigaţii geochimice, geologice şi paleontologice. Dr. Daniel Ţabără de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi a făcut inclusiv studii asupra sporilor şi polenului din rocile fosilifere pentru a obţine informaţii suplimentare legate de condiţiile de mediu de acum 70 de milioane de ani.
„Studiul faunei şi al mediului în care aceasta a trăit oferă informaţii preţioase pentru înţelegerea schimbărilor ecologice care au afectat lumea dinozaurilor pitici cu doar puţin timp înainte de dispariţia lor. Rezultatele obţinute ne-au ajutat să clarificăm o serie de întrebări de ordin stratigrafic, paleoecologic şi evolutiv ridicate de fosilele descoperite cândva de Kadić. În acelaşi timp, ele deschid acum perspectiva reluării cercetărilor în zonă, cu un important potenţial ştiinţific dovedit, iată, încă o dată în plus prin cercetările noastre” – apreciază dr. Gábor Botfalvai de la Muzeul de Ştiinţele Naturii al Ungariei şi Universitatea Eötvös Loránd, Budapesta, conducătorul echipei de cercetători.
Această descoperire reprezintă un exemplu foarte bun de arheologie paleontologică. Din punct de vedere al arheologiei (ştiinţa care studiază trecutul omenirii), au fost descoperite, pe baza unei hărţi – un artefact vechi de mai bine de un secol – locurile în care paleontologia (ştiinţa care se ocupă cu studiul fosilelor animale şi vegetale) ne oferă dovezi clare ale diversităţii formelor de viaţă care au trăit de-a lungul timpului pe planeta noastră. Descoperirile recente aduc o dovadă în plus a faptului că implicarea Universităţii din Bucureşti în activităţile de cercetare, educaţie şi promovare a patrimoniului geologic, natural şi cultural din Ţara Haţegului sunt definitorii pentru recunoaşterea statutului de Geoparc Internaţional UNESCO.
*Cele mai importante rezultate ale studiului pot fi consultate în revista Cretaceous Research.
*********
Geoparcul Internaţional UNESCO Ţara Haţegului cuprinde întreaga Ţară a Haţegului şi are statut de sit UNESCO, parte a Programului Internaţional pentru Geoştiinţe şi Geoparcuri, care reuneşte 161 de teritorii din 44 de ţări incluse în Reţeaua Globală a Geoparcurilor, stabilite în urma unui proces de selecţie şi validare. Administrarea statutului de Geoparc Internaţional UNESCO este realizată de Universitatea din Bucureşti. Geoparcul este un teritoriu cu valori naturale şi culturale, un program de dezvoltare durabilă, un brand care propune o călătorie în timp, în istoria de 4,6 miliarde de ani a Pământului, o stare de spirit a tuturor celor ce doresc să participe la renaşterea unor comunităţi şi este tărâmul de întâlnire ce îi reuneşte pe toţi cei care se simt ataşaţi de valorile tradiţionale, fie că sunt locuitori reali sau virtuali. Geoparcul cuprinde elemente de interes geologic deosebit alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric şi cultural. Dinozaurii descoperiţi în Ţara Haţegului sunt unici în lume, importanţa ştiinţifică şi atractivitatea lor fiind sporită prin descoperirile de cuiburi cu ouă şi pui de dinozauri, ale unor mamifere contemporane dinozaurilor şi a unei reptile zburătoare gigantice (Hatzegopteryx), din grupul pterosaurilor.
Pentru mai multe detalii:
Mirabela Amarandei, Purtător de cuvânt al Universităţii din Bucureşti
Telefon: 0745 168 383, e-mail: mirabela.amarandei@unibuc.ro
Adina Popa, specialist comunicare, Geoparcul Internaţional UNESCO Ţara Haţegului
Telefon 0722 786 831, e-mail: adina.popa@unibuc.ro.
Numărul 808
