• La 24 septembrie, Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) a publicat evaluarea sa actualizată a riscurilor în ceea ce priveşte pandemia de COVID-19, împreună cu un set de orientări privind intervenţiile nefarmaceutice (cum ar fi igienizarea mâinilor, distanţarea fizică, curăţarea şi ventilarea).
Evaluarea actualizată a riscurilor arată că ratele de notificare au crescut continuu în UE şi în Regatul Unit începând cu luna august şi că măsurile luate nu au fost întotdeauna suficiente pentru a reduce sau a controla expunerea la virus. Prin urmare, este esenţial ca statele membre să aplice pe scară largă toate măsurile necesare încă de la primul semn de izbucnire a unor noi focare. Ele includ intensificarea testării şi depistării contacţilor, îmbunătăţirea supravegherii asistenţei medicale publice, asigurarea unui acces mai bun la echipamente individuale de protecţie şi la medicamente şi asigurarea unei capacităţi suficiente de asistenţă medicală, în conformitate cu acţiunile prezentate de Comisie în luna iulie.
Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate şi siguranţă alimentară, a declarat: Noua evaluarea de astăzi a riscurilor ne arată în mod clar că nu putem să lăsăm garda jos. În condiţiile în care în unele state membre se constată un număr mai mare de cazuri decât în cursul vârfului epidemic din luna martie, este foarte clar că criza pe care o traversăm nu este încheiată. Ne aflăm într-un moment decisiv şi toată lumea trebuie să acţioneze decisiv şi să utilizeze instrumentele de care dispunem. Aceasta înseamnă că toate statele membre trebuie să fie pregătite să aplice imediat şi la momentul potrivit măsuri de control, încă de la primul indiciu de posibile focare noi. Aceasta ar putea fi ultima noastră şansă de a împiedica repetarea situaţiei din primăvară.
Andrea Ammon, directorul Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor: În prezent, asistăm la o creştere îngrijorătoare a numărului de cazuri de COVID-19 în Europa. Până când nu există disponibil un vaccin eficace, identificarea rapidă, testarea şi carantinarea contacţilor cu risc mare sunt unele dintre cele mai eficiente măsuri de reducere a transmiterii virusului. Este în responsabilitatea fiecăruia să aplice continuu măsurile personale de protecţie necesare, cum ar fi distanţarea fizică, igienizarea mâinilor şi rămânerea acasă atunci când se simte rău. Pandemia este departe de a se fi încheiat şi nu trebuie să lăsăm garda jos.
Evaluarea riscurilor efectuată de ECDC constată că intervenţiile nefarmaceutice, cum ar fi distanţarea fizică, menţinerea igienei optime şi utilizarea de măşti faciale s-au dovedit a fi insuficiente pentru a reduce sau a controla expunerea la virus. În acelaşi timp, impactul ratelor crescute de infectare variază de la o ţară la alta. În timp ce în unele ţări creşterea lor afectează în principal persoanele mai tinere (cu vârste cuprinse între 15 şi 49 de ani), având drept rezultat principal cazuri uşoare şi asimptomatice, în alte ţări creşterea lor conduce la sporirea deceselor în rândul persoanelor în vârstă. Situaţia epidemiologică actuală prezintă un risc crescător pentru grupurile cu risc crescut şi pentru cadrele medicale şi necesită măsuri specifice imediate în materie de sănătate publică.
În cadrul evaluării sale a riscurilor, ECDC identifică mai multe opţiuni de răspuns, cum ar fi consolidarea capacităţilor în materie de asistenţă medicală şi direcţionarea acţiunilor din domeniul sănătăţii publice către persoanele vulnerabile din punct de vedere medical şi către cadrele medicale. El îndeamnă la aplicarea unor intervenţii nefarmaceutice, strategii de testare, măsuri de depistare a contacţilor, măsuri de carantină, unei comunicări adecvate cu privire la riscuri şi a unor măsuri de protecţie a sănătăţii mintale.
În orientările sale privind intervenţiile nefarmaceutice împotriva COVID-19, ECDC prezintă opţiuni disponibile pentru astfel de intervenţii în diverse scenarii epidemiologice. Orientările evaluează dovezile privind eficacitatea acestor intervenţii şi abordează aspectele legate de punerea lor în aplicare, inclusiv obstacolele potenţiale şi factorii care facilitează aplicarea intervenţiilor.
Context ECDC joacă un rol esenţial în evaluarea din punct de vedere ştiinţific a ameninţărilor la adresa sănătăţii publice. El realizează evaluări rapide ale riscurilor şi pune la dispoziţie actualizări epidemiologice frecvente şi asistenţă tehnică prin elaborarea unor orientări privind modul optim de răspuns la apariţia unui focar epidemic. Aceste orientări includ, dar nu se limitează la, supravegherea focarelor epidemice, planificarea pregătirii şi răspunsului şi sprijinul acordat în materie de activităţi de laborator. La 15 iulie, Comisia a adoptat comunicarea sa privind Pregătirea pe termen scurt a UE în materie de sănătate în cazul apariţiei de noi focare de COVID-19. Comunicarea evidenţiază faptul că UE trebuie să fie pregătită pentru o posibilă recrudescenţă a cazurilor de COVID-19. Abordarea eficientă a noilor focare va necesita acţiuni strâns coordonate, pe termen scurt şi pe termen lung, pentru a consolida pregătirea şi răspunsul în toate statele membre.
Răspunsul la coronavirus: 550 de milioane de euro din fondurile politicii de coeziune pentru sprijinirea IMM-urilor din România
• Comisia Europeană a aprobat modificarea programului operaţional Competitivitate în România, prin redirecţionarea unei finanţări în valoare de 550 de milioane de euro din Fondul de coeziune pentru a atenua efectele negative ale crizei provocate de coronavirus asupra economiei ţării. Se va acorda sprijin financiar unui număr de peste 120 000 de microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) şi unor iniţiative de digitalizare şi educaţie electronică.
Comisarul pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira, a declarat: Datorită flexibilităţii oferite de Iniţiativa pentru investiţii ca reacţie la coronavirus (CRII) a Comisiei, întreprinderile româneşti pot beneficia de acest sprijin vital pentru a depăşi dificultăţile cauzate de pandemie şi a menţine locurile de muncă. Alături de fondurile UE deja orientate către sectorul sănătăţii din România, precum şi către formare, educaţie şi infrastructuri, aceasta este o oportunitate unică pentru o redresare economică rapidă. În prezent, este extrem de important să se pună rapid în practică aceste măsuri.
România a mobilizat deja fonduri UE în valoare de 350 de milioane de euro pentru a sprijini lucrătorii din domeniul sănătăţii care se află în prima linie a luptei împotriva pandemiei. Modificările sunt posibile datorită flexibilităţii excepţionale specifice Iniţiativei pentru investiţii ca reacţie la coronavirus (CRII) şi Iniţiativei plus pentru investiţii ca reacţie la coronavirus (CRII+) care le permit statelor membre să utilizeze finanţare în cadrul politicii de coeziune pentru a sprijini sectoarele cele mai expuse la pandemie. Aceste modificări vor întări efectul de transformare pe care îl au fondurile politicii de coeziune asupra economiei româneşti prin finanţarea inovării, a cercetării, a formării, a educaţiei, a gestionării moderne a apei, a sistemelor de canalizare, a drumurilor noi şi a altor tipuri de infrastructuri.
Numărul 808
