Noi apariții la Editura Fundației România de mâine

Minerva – Journal of History and Philosophy, nr. 2

• A apărut numărul 2 al revistei Minerva – Journal of History and Philosophy, publicație în limba engleză aflată sub egida Editurii Fundației România de Mâine.

Din punct de vedere tematic, revista acordă prioritate contribuțiilor referitoare la analiza istorică și la universalitatea ideilor filosofice, dar își propune să publice și studii referitoare la subiecte conexe, semnate de autori români sau de numeroșii colaboratori din alte țări europene. Toate studiile și articolele sunt publicate în limba engleză, fiind  însoțite de o scurtă prezentare a activității academice a autorilor, în ideea favorizării unor dezbateri deschise, a unor polemici cordiale, a unei deschideri spre valorile culturii universale. Studiile şi articolele propuse spre publicare sunt supuse unei evaluări colegiale potrivit sistemului double-blind peer-review (evaluare anonimă de către doi referenți). Dacă primul număr al publicației a fost primit cu entuziasm de mediul universitar și academic intern, această a doua apariție a beneficiat de un interes sporit din partea unor spații culturale externe, creând premisele succesului unei publicații de înaltă ținută culturală.

Tot acest efort editorial a fost posibil datorită implicării unor personalități ale vieții universitare din România, Italia, Polonia și Ucraina, care au sprijinit încă de la început ideea unui forum de dezbatere a celor mai puțin convenționale și, uneori, controversate teorii, izvoare și curente științifice în domeniul umanist. De asemenea, nici apariția acestui al doilea număr nu ar fi fost posibilă fără devotamentul și munca asiduă a unei echipe tehnice de elită, formată din redactori, traducători, graficieni și tehnoredactori. Tuturor le aducem pe această cale mulțumirile cuvenite.

Secțiunea de istorie conține trei articole bogat ilustrate, care privesc evenimente istorice importante dintr-o perspectivă inedită.

Articolul inserat în deschiderea secțiunii reprezintă prima parte a unui studiu intitulat 150 de ani de la nașterea mareșalului polonez Józef Piłsudski, semnat de Andrzej Dubicki, profesor asociat la Universitatea din Łodz, doctor în istorie și în științe politice. Studiul abordează complexele probleme ale perioadei imediat următoare Primului Război Mondial și dinamica relațiilor dintre personalități ale vieții politice și culturale din România și Polonia, cu evidențierea efortului de afirmare comun al celor două state într-o Europă încă răvășită de marea conflagrație. Cea de-a doua parte a studiului va fi publicată în numărul următor al revistei.

Articolul Tezaurul României – Noi documente din arhivele secrete ale Federației Ruse, semnat de prof.univ.dr. Viorica Moisuc prezintă eforturile politicienilor români aflați la conducerea țării în ultimii o sută de ani de a găsi o rezolvare a acestei controversate probleme. Articolul este însoțit de imagini inedite ale documentelor oficiale despre tezaurul românesc, aflate în arhivele Rusiei, oferind, totodată, detalii mai puțin cunoscute ale negocierilor din spatele ușilor închise ale cancelariilor europene.

Ioan Voicu, profesor la Universitatea din Geneva, doctor în științe politice, scriitor și diplomat ne propune o interesantă recenzie a controversatului Jurnal al lui Constantin Vlad, oferind detalii mai puțin cunoscute despre autor și despre premisele apariției volumului semnat de acesta.

 Secțiunea de filozofie debutează cu un amplu studiu intitulat Tradiții și semnificații actuale ale filosofiei românești, semnat de prof.univ.dr. Ioan N. Roșca, o originală analiză a modului în care filosofii români, fiind formați la confluența între cultura vestică și cultura estică, au abordat problematica omului, a valorilor și a istoriei într-un spirit echilibrat, al reciprocității dintre individ și comunitate, îmbinând umanismul individualist occidental cu holismul est-european.

Constantin Stoenescu, prof.univ.dr. la Facultatea de Filosofie a Universității București, semnează studiul S-a transformat Cosmopolisul modern într-o mare așezare postmodernă globală? analizând tradițiile în contextul trecerii de la modernism la postmodernism. 

Actualitatea studiului realizat de profesorul Alessandro Denti de la Universitatea Roma 3 (Italia), sub titlul Fenomenologia supravegherii în era modernă este ușor de anticipat, având în vedere discuțiile despre pericolul alunecării statului de drept contemporan spre autoritarism, din cauza reglementării excesive. Percepția la nivel individual a acestor schimbări și impactul asupra întregii societăți europene sunt analizate argumentat, la nivel teoretic.

Rațiunea filosofică mediatoare în contextele multiplicării diferențelor socio-culturale este titlul unui bine documentat studiu semnat de prof. univ. dr. Acsinte Dobre. Într-o lume heracliteană, a schimbărilor rapide, vizând ansamblul raporturilor între indivizi şi între comunităţi umane, căutarea, mai ales prin filosofie, ca şi prin reflecţie religioasă, a unor punţi mediatoare şi a unor semnificaţii şi idealuri structurante pentru varietatea aspiraţiilor şi proiectelor oamenilor apare ca un comandament presant al vremurilor pe care le trăim. Aceasta ar putea fi o viziune neașteptată asupra lumii de astăzi, a cărei dinamică nu încetează a provoca nenumărate controverse.

De la Instituto Teseo din Italia, partenerii Universității Spiru Haret și, deopotrivă, ai Editurii Fundației România de Mâine, am primit spre publicare câteva studii realizate de cadre universitare și cercetători, concretizând astfel o colaborare care, încă de la începuturile sale, s-a anunțat a fi rodnică și benefică: Teoria personalității a lui Henry Murray și psihologia necesității este studiul semnat de Stefano Amodio, profesor universitar, doctor în psihologie, președinte al Institutului Teseo, o analiză a nevoii unei abordări a personalității, care să ia în considerare complexitatea și unicitatea individului și, prin urmare, să aprofundeze  subiectivitatea personalităților, fără a renunța la identificarea regularităților sau regulilor generale.

Programarea neurolingvistică în comunicarea diplomatică este titlul articolului semnat de Alexandra Radu, profesor și cercetător. Neurolingvistica este o știință relativ nouă care combină principiile psihologiei cognitive cu legile fundamentale ale ciberneticii, permițând controlul complet al componentelor de bază care alcătuiesc experiența umană. Aplicarea acestei noi științe în vederea eficientizării comunicării la nivel diplomatic ar putea da rezultate deosebite, iar posibilitățile în acest sens sunt încă departe de a fi exploatate pe deplin.

Melina Allegro, profesor și cercetător mărturisește în studiul Filozofie și educație – Școala ca mijloc de instruire principiul călăuzitor al unei vieți dedicate educării tinerelor generații: „Când mă gândesc la școală, eu nu pot să nu mă gândesc la viață, la viața mea. Într-adevăr, școala a fost constanta vieții mele.” Autoarea relatează cu multă căldură și pasiune  transformările prin care, în opinia domniei sale, a trecut și continuă să treacă procesul educațional, accentuând asupra necesității de a-i învăța pe cei aflați pe băncile școlii nu ce sau cât să învețe, ci cum să învețe, astfel încât aceștia să își poată selecta „uneltele” potrivite pentru a cerceta și înțelege multitudinea contextelor existenței: viața percepută ca formă a libertății.

Sperăm că titlurile articolelor și studiilor, precum și prestigioasele nume ale distinșilor autori  reprezintă tot atâtea argumente pentru o lectură interesantă, plăcută și, de ce nu, care să ne pună pe gânduri, evident în sens constructiv. (Dragoș CIOCĂZAN)