NICOLAE TITULESCU CRONOLOGIA VIEȚII ȘI ACTIVITĂȚII (VIII)

Și chiar de nu voi fi un far, ci o candelă, ajunge. Și chiar de nu voi fi nici candelă, tot ajunge, fiindcă m-am străduit  să aprind lumina. (Nicolae TITULESCU)

1936
Ianuarie 24. La cea de-a 90-a sesiune a Consiliului Societăţii Naţiunilor, Nicolae Titulescu  prezintă raportul Comitetului de Trei pentru relaţiile dintre Uruguay şi URSS.
Martie 11. Consiliile Permanente ale Micii Înţelegeri şi Înţelegerii Balcanice adoptă o atitudine de fermă dezaprobare a ocupării de către Germania a zonei demilitarizate renane.
Martie 18. La cea de-a 91-a sesiune (extraordinară) a Consiliului Societăţii Naţiunilor, întrunită la Londra, Titulescu  rosteşte, în numele Micii Înţelegeri, un discurs condamnând actul agresiv al Germaniei hitleriste, cerând măsuri pentru întărirea securităţii şi legalităţii.
Aprilie 9. La Geneva, Titulescu  are convorbiri cu Anthony Eden, ministru de Externe al Marii Britanii, în legătură cu eşecul politicii engleze de sancţiuni contra Italiei.
Mai 4-6. Consiliul Permanent al Înţelegerii Balcanice, întrunit la Belgrad, analizează mijloacele cele mai eficace de aplicare a politicii regionale de securitate a organizaţiei.
Mai 6-8. La Belgrad, se desfăşoară cea de-a X-a sesiune a Consiliului Permanent al Micii Înţelegeri, care subliniază unitatea de gândire şi acţiune a statelor membre în problemele internaţionale la ordinea zilei: respectarea frontierelor şi a dispozițiilor tratatelor, independenţa Austriei şi restaurarea Habsburgilor, raporturile cu Franţa şi Anglia, cu Uniunea Sovietică, cu Italia, Germania şi Ungaria. Se hotărăşte convocarea unei reuniuni a şefilor de stat ai celor trei ţări membre în zilele de 6-8 iunie 1936, la Bucureşti.
Mai 13. La cea de-a 92-a sesiune a Consiliului Societăţii Naţiunilor, Titulescu susţine acordarea unui loc în Consiliu reprezentantului Chinei.
Iunie 6-8. Conferinţa şefilor de stat ai ţărilor membre ale Micii Înţelegeri se pronunţă în favoarea încheierii unui Pact de alianţă unică între Franţa şi Mica Înţelegere, pentru crearea unui Comandament unic al celor trei armate şi pentru o atitudine similară cu cea a Franţei şi Angliei în problema ridicării sancţiunilor.
Iunie 11. Nicolae Titulescu rosteşte un discurs la deschiderea Conferinţei de constituire a „Asociaţiei Presei Înţelegerii Balcanice”, ţinută la Bucureşti, în care, evocând trecutul statelor balcanice, relevă valenţele şi exigenţele colaborării statelor din această regiune, responsabilităţile şi posibilităţile presei în această operă.
Iunie 15. Titulescu rosteşte un discurs la dejunul dat în onoarea marchizului Lefèvre d’Ormesson, ministrul Franţei la Bucureşti, cu prilejul încheierii misiunii acestuia în România.
Iunie 16. Cu prilejul încheierii misiunii diplomatice în România a dr. Ricardo Olivera, ministrul Argentinei la Bucureşti, Titulescu rosteşte un discurs în care evocă relaţiile ţării noastre cu Argentina şi, în general, cu ţările Americii Latine.
Iunie 17. La încheierea misiunii diplomatice în România a nunţiului apostolic, Valerio Valeri, Nicolae Titulescu rosteşte un discurs referitor la relaţiile ţării noastre cu Vaticanul.
Iunie 26. La cea de-a 92-a sesiune a Consiliului Societăţii Naţiunilor, Titulescu rosteşte un important discurs prin care respinge cererea guvernului chilian pentru reforma Pactului Societăţii Naţiunilor.
Iulie 1. Titulescu intervine, la Geneva, în Adunarea Societăţii Naţiunilor, protestând împotriva ieşirii violente a ziariştilor fascişti italieni faţă de Hailé Sélassié.
Iulie 9. La Conferinţa de la Montreux,  Titulescu susţine necesitatea ca regimul Strâmtorilor Mării Negre să garanteze securitatea tuturor ţărilor situate în regiune.
Iulie 13. Nicolae Titulescu este proclamat senator pe viaţă de Parlamentul român.
Iulie 14. Prim-ministrul Gheorghe Tătărescu, Nicolae Titulescu, Ion Inculeţ şi Victor Antonescu semnează o „platformă-program”, fixând liniile directoare ale politicii externe româneşti, reconfirmând mandatul ministrului Afacerilor Străine în problemele internaţionale.
Iulie 15. Consiliul de Miniştri al României aprobă în unanimitate politica externă promovată de Titulescu, încredinţându-i mandatul de a urmări aceleaşi principii şi obiective.
Iulie 21. La Montreux, N.Titulescu elaborează, împreună cu M.M. Litvinov, comisarul pentru Afaceri Externe al URSS, un proiect de tratat româno-sovietic care urma să reglementeze, pe baza respectării reciproce a integrităţii teritoriale, independenţei şi suveranităţii, asistenţa mutuală între cele două state în cazul agresiunii împotriva unuia dintre ele.
Iulie 29. Într-un interviu acordat ziarului Le Temps, N.Titulescu formulează cererea României de suprimare a Comisiei Europene a Dunării, demonstrând incompatibilitatea între funcţiile acesteia şi suveranitatea statului român.
August 29. Sub pretextul unei remanieri guvernamentale, pentru omogenizarea Cabinetului,  Nicolae Titulescu este înlăturat din guvernul condus de Gheorghe Tătărescu.

1937
Aprilie 11. Nicolae Titulescu  rosteşte, la Cap Martin, un discurs în faţa membrilor Societăţii medicale a litoralului mediteranean, în care îşi expune punctul de vedere privind metodele şi mijloacele de prevenire sau reprimare a agresiunii.
Aprilie 23. N.Titulescu se întâlnește şi discută, la Cap Martin, cu André Tardieu şi Pierre Flandin, foşti prim-miniştri ai Franţei.
Aprilie 24-28. Titulescu discută, la Paris, cu Albert Lebrun, preşedintele Republicii Franceze; Léon Blum, prim-ministru; Yvon Delbos, ministru de Externe; Edouard Daladier, ministru de Război; Pierre Cot, ministru al Aerului; cu André Tardieu, Pierre Laval, Albert Sarraut, Joseph Paul-Boncour, foşti prim-miniştri, cu alţi foşti miniştri şi înalţi funcţionari.
Mai 29. La Talloires, Nicolae Titulescu are convorbiri cu M.M. Litvinov, comisarul pentru Afaceri Externe al URSS, în care sunt abordate actualitatea şi perspectivele relaţiilor româno-sovietice, evoluţiile politice generale în Europa Centrală şi Răsăriteană, securitatea colectivă, viitorul Societăţii Naţiunilor.
Iunie 2-14. La Londra, Titulescu are întâlniri şi convorbiri cu Anthony Eden, ministru de Externe; Winston Churchill, preşedinte al Comitetului pentru Pace şi Apărare; lordul Robert Cecil; lordul David Lloyd George; lordul William Tyrrell; sir Leith-Ross; sir Robert Vansittart; cu deputaţii Rothschild şi Norman Angell; cu fostul ministru John Robert Clynes şi cu Hugh Dalton, preşedintele Partidului Laburist.
Iunie 3. La Londra, în Camera Comunelor, N.Titulescu rosteşte conferinţa Despre metodele practice de a păstra pacea existentă.
Iunie 4. La New College al Universităţii din Oxford, Titulescu ţine discursul Situaţia internaţională a Europei.
Iunie 9. Invitat de facţiunea laburistă din Parlamentul englez, Nicolae Titulescu rosteşte discursul Orientarea în politica internaţională a democraţiilor europene.
Iunie 9. La Chatham House (Royal Institute for Foreign Affairs) din Londra, N.Titulescu  susţine discursul Este de dorit reforma Pactului Societăţii Naţiunilor?
Iunie 14. Titulescu vorbeşte în faţa Comitetului pentru Pace şi Apărare din Marea Britanie, prezidat de Winston Churchill, în legătură cu evoluţia situaţiei internaţionale şi atitudinea Marii Britanii faţă de evenimentele europene.
Iunie 19. Universitatea Komensky din Bratislava îi conferă lui Nicolae Titulescu titlul de doctor honoris causa; cu acest prilej, rostește cuvântarea Ordinea în gândire, amplă analiză a situaţiei internaţionale de la acea dată, prilejuind o subliniere a dezideratelor politice şi morale ale momentului.
Iunie 27. Titulescu rosteşte, la Bordeaux, o conferinţă la Congresul Asociației ofițerilor mutilaţi şi a foştilor combatanţi, în care subliniază exigenţa realizării de eforturi conjugate pentru a preîntâmpina tragedia unui nou război mondial.
Noiembrie 28-29. Titulescu, însoţit de câţiva colaboratori apropiaţi, revine în România.
Decembrie 13. Nicolae Titulescu publică, în ziarul Universul, articolul Eu şi Garda de Fier, în care se pronunţă împotriva mişcărilor extremiste.
Decembrie. În alegerile generale, Nicolae Titulescu candidează în judeţul Olt pe listele Partidului Naţional Ţărănesc. Printr-o telegramă adresată, din Saint-Moritz, lui Iuliu Maniu, Titulescu cere înscrierea în Partidul Naţional Țărănesc.

1938
Octombrie – decembrie. Aflat la Saint-Moritz, Cap Martin şi Monte Carlo, Titulescu face însemnări zilnice referitoare la evenimentele politice europene şi întrevederile sale cu diferite personalităţi politice.

1939
Iunie 5. N.Titulescu  începe o vizită în Marea Britanie în cursul căreia are întrevederi şi convorbiri cu: Neville Chamberlain, prim-ministru britanic; Edward Wood Halifax, ministru de Externe al Marii Britanii; Winston Churchill şi Anthony Eden; cu David Lloyd George, lider al Partidului Liberal din Marea Britanie; Alfred Duff Cooper, prim lord al Amiralităţii britanice; cu William Maxwell Aitken Beaverbrook; sir F.W. Leith-Ross, consilier financiar al guvernului Marii Britanii; sir Robert Vansittart, consilier diplomatic al Foreign Office; Alexander Cadogan, subsecretar de stat la Foreign Office; cu reprezentanţi diplomatici acreditaţi la Londra.
Iunie 6. Titulescu acordă un interviu ziarului L’Epoque cu privire la negocierile anglo-franco-sovietice.
Iunie 8. Titulescu acordă un interviu ziarului Daily Express, privitor la acordul anglo-sovietic şi garanţiile franco-britanice acordate României.
Septembrie 1. Armatele hitleriste invadează Polonia, dezlănţuind cel de-al Doilea Război Mondial.
Septembrie 11. Din Saint-Moritz, Titulescu adresează o telegramă regelui Carol al II-lea, în care face o analiză asupra situaţiei internaţionale a României, atrăgând atenţia asupra necesităţii pregătirii ţării pentru viitoarea conferinţă de pace.
Octombrie 16. Aflat la Montreux, Titulescu adresează regelui Carol al II-lea un raport în problema relațiilor româno-sovietice.
Octombrie 17. Titulescu  adresează regelui Carol al II-lea un raport în legătură cu locul Basarabiei în relaţiile româno-sovietice.
Noiembrie 4. Nicolae Titulescu  trimite lui Carol al II-lea un raport privind relaţiile româno-sovietice interbelice, eforturile diplomatice române pentru consolidarea statutului Basarabiei ca parte integrantă a României.

1940
Ianuarie 5. Nicolae Titulescu îşi întocmește testamentul, în care îşi exprimă dorinţa de a fi înmormântat la Braşov.
Martie 9. Titulescu adresează un amplu memoriu lui Carol al II-lea privind relaţiile româno-sovietice, în care analizează istoricul Basarabiei, autodeterminarea din 1918, Tratatul din 1920, tratativele româno-ruse (sovietice) din anii 1921-1936, convorbirile Titulescu-Litvinov de la Talloires.
Iunie 26-28. Guvernul URSS adresează două note ultimative României, cerând părăsirea imediată, de către administraţia şi armata română, a teritoriului Basarabiei şi Bucovinei de Nord.
August 30. La Viena, se semnează documentele „arbitrajului”germano-italian („Dictatul de la Viena”) prin care partea de nord-vest a Transilvaniei (43.492 km² si 2.667.000 locuitori, în majoritate români) este smulsă României şi predată Ungariei horthyste. Germania şi Italia garantează noile frontiere ale României.
Septembrie 7. Se semnează tratatul de frontieră româno-bulgar de la Craiova, prin care partea de sud a Dobrogei („Cadrilaterul”, adică judeţele Durostor şi Caliacra) intră în componenţa Bulgariei.
Decembrie 10. Nicolae Titulescu adresează, din Cannes, prim-ministrului Marii Britanii, Winston Churchill, o scrisoare în care îşi exprima dorinţa de a se alătura acţiunii Aliaţilor.

1941
Martie 17. Nicolae Titulescu  se stinge din viaţă la Cannes, în exil, la vârsta de 59 ani.
Martie. Ion Antonescu respinge participarea delegaţiei Partidului Naţional Țărănesc (Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Mihai Popovici, Pan Halipa, Sever Bocu, Mihai Răutu, Ilie Lazăr, Aurel Leucuţia, Nicolae Penescu şi Gheorghe Popp) la funeraliile lui Nicolae Titulescu. 
Martie 21. Academia Română – prin vicepreşedintele ei, Ion Petrovici – aduce un înalt omagiu memoriei lui Nicolae Titulescu. 
Martie 24. Nicolae Titulescu  este înhumat în cimitirul Bisericii ruse Sf. Mihail din Cannes. (Nicolae  MAREŞ)
(https://titulescu.eu/nicolae-titulescu/repere-biografice/)