NICOLAE TITULESCU CRONOLOGIA VIEȚII ȘI ACTIVITĂȚII (VII)

                                   Și chiar de nu voi fi un far, ci o candelă, ajunge. Și chiar de nu voi fi nici candelă, tot ajunge, fiindcă m-am străduit  să aprind lumina. (Nicolae TITULESCU)  

1934
Ianuarie 4. Nicolae Titulescu  are o întrevedere cu Bogoljub Jevtic la Belgrad.
Ianuarie 22-23. La Zabreb, se desfăşoară lucrările Consiliului Permanent al Micii Înţelegeri care abordează: atragerea Bulgariei în Înţelegerea Balcanică, posibilitatea aderării Albaniei la Înţelegerea Balcanică, politica hitleristă în Saar şi Austria, relaţiile României, Cehoslovaciei şi Iugoslaviei cu Uniunea Sovietică.
Ianuarie 25-28. Nicolae Titulescu  are convorbiri, alături de Gheorghe Tătărescu, cu N. Musanov, prim-ministru al Bulgariei, prilejuite de vizita regelui Boris al Bulgariei în România.
Februarie 9. Nicolae Titulescu  semnează la Atena, în numele României, alături de reprezentanţii Turciei, Greciei şi Iugoslaviei, Pactul Înţelegerii Balcanice, organizaţie defensivă şi antirevizionistă.
Aprilie 4. Nicolae Titulescu  răspunde, în Parlamentul român, interpelărilor lui Constantin I.C. Brătianu, Iuliu Maniu şi Gheorghe Brătianu, reafirmând coordonatele politicii externe româneşti: menţinerea statu-quo-ului european, apărarea suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a României, colaborarea cu toate statele având interese comune.
Aprilie 16-19. Nicolae Titulescu  efectuează o vizită în Franţa, la invitația lui Jean Louis Barthou, ministru de Externe al Franţei.
Aprilie 30. Nicolae Titulescu  rosteşte discursul de deschidere a celei de-a II-a sesiuni a Consiliului Economic al Micii Înţelegeri, pledând pentru intensificarea şi diversificarea cooperării economice între statele membre.
Mai 10-11. Nicolae Titulescu  conferă, la Bucureşti, cu ministrul de Externe al Poloniei, Józef Beck.
Mai 11-13. Nicolae Titulescu  şi Tevfik Rüstü Aras realizează la București, cu ocazia vizitei ministrului de Externe turc, un larg schimb de păreri asupra problemelor europene şi a problemelor regionale.
Mai 15. Nicolae Titulescu  conferă, la Belgrad, cu Tevfik Rüstü Aras şi Bogoljub Jevtic, în legătură cu rezervele exprimate de Grecia cu privire la ratificarea Pactului Balcanic. România, Turcia şi Iugoslavia hotărăsc să încheie convenţii militare bilaterale sau multilaterale între ele, fără Grecia, conform obligaţiilor ce le revin din Pactul Balcanic.
Mai 26. Nicolae Titulescu  se întâlneşte, la Belgrad, cu Bogoljub Jevtic, abordând evoluţia negocierilor în domeniul dezarmării şi posibilitatea încheierii unui pact de neagresiune cu Bulgaria.
Mai. La Menton, Nicolae Titulescu  are convorbiri cu M.M. Litvinov privind condiţiile stabilirii relaţiilor diplomatice dintre România şi URSS.
Iunie 9. România şi URSS stabilesc, prin schimb de note între miniștrii de Externe ai celor două ţări, Nicolae Titulescu  şi M.M. Litvinov, relaţii diplomatice, procedând, totodată, la numirea şefilor misiunilor diplomatice respective la Moscova şi București.
Iunie 16-19. La Bucureşti, au loc lucrările primei Conferinţe a Micii Înţelegeri a Presei.
Iunie 18-20. Nicolae Titulescu  participă la cea de a V-a sesiune a Consiliului Permanent al Micii Înțelegeri de la Bucureşti, care analizează o gamă largă de probleme: ineficienţa negocierilor privind reducerea şi limitarea armamentelor, accentuarea tendinţelor revizioniste, instabilitatea politică, persistenţa crizei economice şi financiare.
Iunie 20. Nicolae Titulescu  rosteşte o cuvântare la dineul dat în onoarea lui Jean Louis Barthou, ministru de Externe al Franţei, cu prilejul vizitei acestuia în România, în care evocă tradiţiile relaţiilor de prietenie româno-franceze, subliniind necesitatea unor noi acţiuni pentru consolidarea securităţii şi păcii în Europa.
Iunie 20-23. Nicolae Titulescu  abordează, la București, cu Jean Louis Barthou, ministru de Externe al Franței, problema realizării unui pact regional de consultare, neagresiune şi de asistenţă mutuală („Pactul Oriental”).
Iunie 21. Nicolae Titulescu  ia cuvântul la şedinţa solemnă a Corpurilor legiuitoare desfășurată cu prilejul vizitei lui Jean Louis Barthou în România.
August 1. Aflat la Cap Martin, Nicolae Titulescu  informează despre acţiunea diplomatică a României pentru aderarea la Pactul Oriental.
August 22. Nicolae Titulescu  este numit şef al delegaţiei române la cea de-a XV-a sesiune ordinară a Adunării Societăţii Naţiunilor.
Octombrie 9. Asasinarea, de către teroriştii fascişti croaţi, la Marsilia, a regelui Alexandru I al Iugoslaviei şi a lui Jean Louis Barthou, ministru de Externe al Franţei.
Octombrie 30 – noiembrie 2. La Ankara, au loc lucrările Consiliului Permanent al Înţelegerii Balcanice, care aprobă Statutul Înţelegerii Balcanice şi Statutul Consiliului Economic Consultativ al Înţelegerii Balcanice.
Noiembrie 2. Aflat la Ankara, Nicolae Titulescu  semnează Statutul Înţelegerii Balcanice şi Statutul Consiliului Economic Consultativ al Înţelegerii Balcanice.
Noiembrie 5-6. Nicolae Titulescu  face o vizită la Sofia, unde are convorbiri cu regele Boris, cu premierul Kimon Gheorghiev şi cu ministrul de Externe.
Noiembrie 24. Nicolae Titulescu  participă la sesiunea Consiliului Permanent al Înţelegerii Balcanice de la Geneva.
Noiembrie 26-27. La Paris, Nicolae Titulescu  are convorbiri cu unii membri ai guvernului francez, printre care Pierre Laval, Pierre Etienne Flandin, Edouard Herriot, Georges Mandel în legătură cu diverse probleme internaţionale şi, în special, cu Pactul Oriental.
Decembrie 10. La sesiunea extraordinară a Consiliului Societăţii Naţiunilor, Nicolae Titulescu  rosteşte un discurs în care subliniază semnificaţia politică a atentatelor, relaţia dintre revizionism şi terorism, cerând luarea de măsuri pentru preîntâmpinarea atentatelor şi asasinatelor politice.
Decembrie 12. În numele statelor membre ale Micii Înțelegeri, Nicolae Titulescu adresează o notă ambasadorului Argentinei la Roma, José Maria Cantilo, prin care anunţă adeziunea Micii Înţelegeri la Pactul de neagresiune şi conciliaţiune de la Rio de Janeiro, semnat la 10 octombrie 1933.
Sfârșitul anului. Nicolae Titulescu  este ales preşedinte al Academiei Diplomatice Internaţionale de la Paris.

1935
Ianuarie 11. Nicolae Titulescu  participă la lucrările Consiliului Permanent al Micii Înțelegeri de la Ljubljana care analizează semnificaţia şi implicaţiile acordurilor franco-italiene de la Roma (7 ianuarie 1935).
Ianuarie 17-20. Consiliul Permanent al Înţelegerii Balcanice, întrunit la Geneva, examinează acordurile franco-italiene din 7 ianuarie 1935, reafirmând indivizibilitatea intereselor statelor membre.
Februarie 7. Comitetul profesoral al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Iaşi îl propune, în unanimitate, pe Nicolae Titulescu  drept candidat la Premiul Nobel pentru Pace pe anul 1935.
Februarie 25. Nicolae Titulescu  face un demers diplomatic pe lângă P. Laval, ministru de Externe al Franţei, referitor la problema restaurării Habsburgilor în Austria.
Martie 25-26. Nicolae Titulescu  conferă cu Bogoljub Jevtic, prim-ministru şi ministru de Externe al Iugoslaviei, realizând un larg schimb de păreri în probleme ca: eventualitatea restaurării Habsburgilor, posibilitatea repudierii unilaterale a clauzelor militare ale tratatelor de pace de către Austria, Bulgaria sau Ungaria s.a.
Martie 27. La Bratislava, Nicolae Titulescu  are convorbiri cu E. Beneš, care subscrie la Protocolul de la Belgrad din 25-26 martie 1935, ce primeşte o formă finală şi devine document comun al ţărilor Micii Înţelegeri.
Martie 31. La Paris, Nicolae Titulescu  are convorbiri cu Pierre Etienne Flandin, prim-ministru al Franţei, Pierre Laval, ministru de Externe, şi Alexis Léger, secretar general al Ministerului de Externe francez, asupra situaţiei europene.
Aprilie 3. La Londra, Nicolae Titulescu  are convorbiri cu prim-ministrul Marii Britanii, James Ramsay MacDonald, şi Robert Vansittart, secretar permanent la Foreign Office, cu privire la situaţia internaţională.
Aprilie 12-14. Conferinţa anglo-franco-italiană de la Stresa examinează consecinţele denunţării, de către Germania, a clauzelor militare ale Tratatului de la Versailles. În calitate de preşedinte în exerciţiu al Consiliilor Permanente ale Micii Înţelegeri şi Înţelegerii Balcanice, Nicolae Titulescu  este consultat în numeroase rânduri de reprezentanţii celor trei state reunite la Conferinţa de la Stresa.
Aprilie 15. Consiliile Permanente ale Micii Înțelegeri şi Înțelegerii Balcanice, întrunite sub președinția lui Nicolae Titulescu,  la Geneva, analizează rezultatele Conferinţei de la Stresa, exprimă interesul pentru încheierea tratatelor de asistenţă mutuală din sud-estul Europei, precum şi pentru succesul tratativelor proiectate în vederea realizării pactelor de securitate în Europa Centrala şi Europa de Sud-Est.
Mai 9. La primirea lui Joseph Paul-Boncour, fost preşedinte al Consiliului de Miniştri al Franţei, la Camera Deputaţilor, Nicolae Titulescu  rostește un discurs în care reafirmă liniile directoare ale politicii externe a României, locul şi însemnătatea relaţiilor româno-franceze.
Mai 10-13. Consiliul Permanent al Înţelegerii Balcanice, întrunit la Bucureşti, sub președinția lui Nicolae Titulescu,  salută Tratatul franco-sovietic de asistenţă mutuală şi analizează eventualitatea participării Înţelegerii Balcanice la un „Pact Mediteranean”. Consiliul Permanent al Înţelegerii Balcanice dezaprobă recomandările Conferinţei de la Stresa privind înarmarea Austriei, Ungariei, Bulgariei ş.a.
Mai 22. Nicolae Titulescu  este ales, pentru a doua oară, în Comisia de Cooperare Intelectuală Internaţională de la Geneva.
Mai 28. Nicolae Titulescu  este ales membru activ al Academiei Române.
Iunie 2-8. Nicolae Titulescu  efectuează o vizită la Londra, în cursul căreia discută, cu membri ai Cabinetului britanic, situaţia internaţională.
Iunie 13. Nicolae Titulescu  rosteşte un discurs la dejunul oferit în onoarea lui Alvin Mansfield Owsley, ministrul Statelor Unite ale Americii, cu prilejul încheierii misiunii sale în România, în care subliniază respectul poporului român pentru poporul american.
Iulie 14. Guvernul român îl împuterniceşte pe Nicolae Titulescu  să facă demersuri în vederea negocierii şi încheierii unui Pact de asistenţă mutuală româno-sovietic.
Iulie 27. Nicolae Titulescu  transmite ministrului român la Berlin disponibilitatea guvernului român de a încheia un tratat de asistenţă mutuală cu Germania, similar celui avut în vedere cu Sovietele, cu garantarea integrităţii teritoriale.
August 29-30. Consiliul Permanent al Micii Înțelegeri exprimă poziţia statelor membre faţă de restaurarea Habsburgilor, de Anschluss şi de conflictul italo-etiopian.
Septembrie 17. România este aleasă membru permanent în Consiliul Societăţii Naţiunilor, cu 50 voturi din 52 votanţi.
Septembrie. La Geneva, Nicolae Titulescu  are convorbiri neoficiale cu M.M. Litvinov privind eventualitatea încheierii unui Pact de asistenţă mutuală între România şi URSS, fără a purta negocieri efective în acest sens.
Octombrie 11-14. În Comitetul de coordonare, creat de Adunarea Societăţii Naţiunilor,  Nicolae Titulescu ia cuvântul în mai multe rânduri în problema stabilirii concrete a tipului de sancţiuni economico-financiare împotriva Italiei, formulând exigenţa aplicării lor operative şi integrale de către toate ţările.
Octombrie 16-19. Nicolae Titulescu  ia cuvântul în mai multe comitete şi subcomitete create expres de Adunarea Societăţii Naţiunilor în problema ajutorului mutual pe care trebuia să şi-l acorde ţările care au votat sancţiuni economice împotriva Italiei.
Decembrie 13. Nicolae Titulescu  răspunde, în Camera Deputaţilor, interpelărilor adresate de deputatul Gheorghe Brătianu (la 5 octombrie şi 26 noiembrie) dezminţind existenţa unor negocieri româno-sovietice pentru încheierea unui tratat de asistenţă româno-sovietic.
Decembrie 14. Nicolae Titulescu  se întâlneşte cu un grup de ziarişti latino-americani aflaţi în vizita în România şi pronunţă un discurs în care elogiază spiritul latin, relevând totodată solidaritatea României cu statele latino-americane pe arena internaţională.
Decembrie 20. Consiliile Permanente ale Micii Înţelegeri şi Înţelegerii Balcanice, întrunite sub preşedinţia lui Nicolae Titulescu, la Geneva, reafirmă hotărârea statelor membre de a aplica cu fidelitate şi rigoare prevederile Pactului Societăţii Naţiunilor şi de a duce o acţiune comună şi solidară în împrejurările internaţionale date. (Va urma) (Nicolae  MAREŞ)

https://titulescu.eu/nicolae-titulescu/repere-biografice/