NICOLAE TITULESCU – CRONOLOGIA VIEȚII ȘI ACTIVITĂȚII (VI)

Și chiar de nu voi fi un far, ci o candelă, ajunge. Și chiar de nu voi fi nici candelă, tot ajunge, fiindcă m-am străduit  să aprind lumina. (Nicolae TITULESCU)

1932

Februarie 9. Nicolae Titulescu  ia cuvântul în cadrul Conferinţei de dezarmare, sprijinind propunerea franceză de organizare şi desfăşurare a lucrărilor.

Februarie 25. Nicolae Titulescu  refuză propunerea de a fi ales preşedinte al Adunării Extraordinare a Societăţii Naţiunilor în vederea discutării conflictului chino-japonez.

Februarie 26. Nicolae Titulescu  este desemnat preşedintele delegaţiei române la Conferinţa de dezarmare.

Martie 2. Nicolae Titulescu  are convorbiri cu M.M. Litvinov, comisar al poporului pentru Afacerile Externe al URSS, şi A. Zaleski, ministru de Externe al Poloniei, în legătură cu încheierea unui pact de neagresiune româno-sovietic.

Martie 7. Nicolae Titulescu  rosteşte un memorabil discurs în cadrul Adunării Extraordinare a Societăţii Naţiunilor în problema conflictului chino-japonez, formulând principiile călăuzitoare ale oricărei soluţii viitoare.

Martie 9. Delegaţii japonezi şi chinezi la Societatea Naţiunilor exprimă mulţumiri lui Nicolae Titulescu  pentru discursul rostit în chestiunea conflictului chino-japonez.

Martie 11. Adunarea Extraordinară a Societăţii Naţiunilor votează o rezoluţie inspirată, în mare măsură, de ideile avansate de Nicolae Titulescu  în discursul său din 7 martie. Nicolae Titulescu a intervenit personal în acest sens, pe lângă J. Paul-Boncour şi E. Beneš, însărcinaţi cu redactarea rezoluţiei.

Martie 14. Nicolae Titulescu  are o amplă convorbire cu E. Beneš, ministru de Externe al Cehoslovaciei, şi V. Marinkovic, ministru de Externe al Iugoslaviei, în legătură cu Uniunea Economică Danubiană.

Martie 15. Nicolae Titulescu  se reîntâlneşte cu E. Beneš, cu care are un larg schimb de păreri asupra situaţiei internaţionale şi, în acest cadru, asupra poziţiilor României şi Cehoslovaciei faţă de Uniunea Economică Danubiană.

Martie 16. Nicolae Titulescu  relatează, din Geneva, asupra convorbirii avute în ajun cu André Tardieu, prim-ministru al Franţei, în legătură cu proiectul francez privind acordurile economice între statele dunărene.

Aprilie 11-12. Nicolae Titulescu  are două întrevederi cu André Tardieu, prim-ministru al Franţei, în care se abordează diferite aspecte politice şi economice ale Uniunii Economice Danubiene, precum şi asistenţa financiară pentru România.

Aprilie 13. Nicolae Titulescu  se întâlneşte şi discută cu A. Tardieu, E. Beneš şi V. Marinkovic în legătură cu Uniunea Economică Danubiană.

Aprilie 22. Nicolae Titulescu  se întâlneşte şi discută cu Heinrich Brüning, cancelar şi ministru de Externe al Germaniei, J. Paul-Boncour, ministru de Externe al Franţei, E. Beneš, ministru de Externe al Cehoslovaciei, şi Bernard Wilhelm Bülow, secretar de stat la Ministerul de Externe german, în legătură cu problemele dezarmării, reparaţiilor de război şi ale realizării Uniunii Economice Danubiene.

Iunie 16-iulie 9. Conferinţa Internaţională în domeniul reparaţiilor de război (Anularea Planului Young). Nicolae Titulescu  a fost preşedintele delegaţiei române la Conferinţă.

Iunie 20. Nicolae Titulescu  abordează cu Edouard Herriot, prim-ministru al Franţei, cu ministrul de Finanţe francez şi cu expertul financiar Charles Rist, problema situaţiei financiare a României. Nicolae Titulescu  supune unei riguroase analize critice propunerile lui Charles Rist.

Iunie 21. Nicolae Titulescu  informează, din Lausanne, despre convorbirile avute cu E. Herriot, prim-ministru al Franţei, privind asistenţa financiară acordată de Franţa României.

Iunie 23. Nicolae Titulescu  relatează asupra întrevederii avute la Lausanne cu V. Marinkovic, ministru de Externe al Iugoslaviei, şi E. Beneš, ministru de Externe al Cehoslovaciei, în chestiunea reparaţiilor.

Iulie 8. La Conferinţa pentru reparații de la Lausanne, Nicolae Titulescu  face o declaraţie în care prezintă poziţia României în chestiunea reparaţiilor.

Iulie 9. Nicolae Titulescu  comunică regelui Carol al II-lea şi prim-ministrului Alexandru Vaida-Voevod observaţiile sale asupra acordurilor realizate la Conferinţa de la Lausanne în domeniul reparaţiilor din punctul de vedere al intereselor româneşti.

August 4. Nicolae Titulescu  face propuneri guvernului român privind linia de conduită pe care trebuie să o urmeze România în chestiunea dezarmării.

August 17. Nicolae Titulescu  este numit reprezentant al guvernului român în comitetul creat de Conferinţa de la Lausanne pentru studierea măsurilor necesare refacerii economice a ţărilor din Europa Centrală şi Orientală.

Septembrie 21. Nicolae Titulescu  este împuternicit de guvernul român să negocieze şi să parafeze un pact de neagresiune cu URSS.

Septembrie 30. Nicolae Titulescu  acordă un interviu Agenției „Reuter” în care apreciază că formula propusă de URSS pentru încheierea unui pact de neagresiune nu ţine seama de interesele legitime ale României.

Octombrie 20. Nicolae Titulescu  primeşte portofoliul Afacerilor Străine, condiţionând acceptarea de păstrarea sa permanentă în funcţie, dincolo de fluctuaţiile guvernamentale.

Octombrie 22. La deschiderea celei de-a treia Conferinţe Balcanice de la Bucureşti, Nicolae Titulescu  pronunţă un discurs în care pledează pentru consolidarea colaborării între naţiunile balcanice şi subliniază rolul pe care îl au în acest sens conferinţele balcanice.

Noiembrie 23. Parlamentul român declară, în unanimitate, drept inacceptabil proiectul pactului de neagresiune dintre România şi URSS în varianta avansată de guvernul sovietic.

1933

Februarie 6. La Conferinţa de dezarmare de la Geneva, Nicolae Titulescu  susţine iniţiativa sovietică privind definirea agresiunii.

Februarie 16. Nicolae Titulescu  semnează, la Geneva, în numele României, împreună cu reprezentanţii Cehoslovaciei şi Iugoslaviei, Pactul de Organizare a Micii Înţelegeri, organizaţie defensivă, antirevizionistă.

Martie 16. Nicolae Titulescu  rosteşte, în Parlamentul României, un discurs cu privire la însemnătatea Pactului de Organizare a Micii Înţelegeri şi la relaţiile politice şi economice ale României cu alte state.

Martie 18. B. Mussolini propune încheierea unui pact între Italia, Germania, Marea Britanie şi Franţa („Pactul celor Patru”), prevăzând o cooperare strânsă între semnatari pentru a reglementa de comun acord toate problemele economice şi politice din Europa, conducând la instituirea unui directorat european.

Martie 25. Consiliul Permanent al Micii Înţelegeri se ridică cu hotărâre împotriva proiectului „Pactului celor Patru”, incriminând ideile revizioniste şi tendinţele de a institui un directorat, de a încălca interesele şi drepturile ţărilor europene mici şi mijlocii.

Martie 29-aprilie 9. Nicolae Titulescu  efectuează vizite de informare la Paris şi Londra în legătură cu propunerea lui B. Mussolini de realizare a „Pactului celor Patru”, expunând poziţia Micii Înţelegeri.

Aprilie 22. Nicolae Titulescu  face declaraţii presei române în legătură cu proiectul „Pactului celor Patru”, ca urmare a contactelor avute la Paris şi Londra.

Mai 24. Nicolae Titulescu  cere ministrului de Externe francez, J. Paul-Boncour, ca, în momentul semnării „Pactului celor Patru”, să comunice ţărilor membre ale Micii Înţelegeri, precum şi Marii Britanii, Germaniei şi Italiei, printr-o notă, că Franţa nu va accepta niciodată ca procedura articolului 19 din Pactul Societăţii Naţiunilor să fie modificată cu privire la revizuirea teritorială.

Mai 30-iunie 1. Consiliul Permanent al Micii Înțelegeri, întrunit la Praga, hotărăşte crearea unui Consiliu Economic, cu sarcina coordonării intereselor economice ale celor trei state. Statele membre îşi afirmă din nou poziţia faţă de „Pactul celor Patru”, ca şi în legătura cu problemele dezarmării.

Iunie 12-iulie 27. România participă la lucrările Conferinţei economice mondiale de la Londra.

Iulie 3-4. Nicolae Titulescu  semnează, la Londra, Convenţiile de definire a agresiunii recunoscute în literatura juridică de specialitate drept „Convenţia Litvinov-Titulescu” sau „Formula Titulescu-Litvinov”.

Septembrie 30-octombrie 4. Nicolae Titulescu  realizează, la Geneva, mai multe schimburi de păreri cu J. Paul-Boncour, în problemele dezarmării.

Octombrie 7. Nicolae Titulescu  se întâlneşte şi discută chestiunile de dezarmare cu Norman Davis, şeful delegaţiei americane la Conferinţa de dezarmare.

Octombrie 9-10. Nicolae Titulescu  efectuează o vizită oficială în Polonia. Are convorbiri cu J. Pilsudski şi cu J. Beck.

Octombrie 12-13. Nicolae Titulescu  efectuează o vizită în Bulgaria, purtând convorbiri în sensul întăririi încrederii şi dezvoltării colaborării între statele balcanice.

Octombrie 17. Nicolae Titulescu  semnează, la Ankara, Tratatul de prietenie, neagresiune, arbitraj şi conciliere între România şi Turcia.

Octombrie 21-23. Nicolae Titulescu  efectuează o vizită în Grecia.

Octombrie 21. Nicolae Titulescu  rosteşte un discurs la Universitatea din Atena cu ocazia decernării titlului de doctor honoris causa.

Octombrie 25-27. Nicolae Titulescu  efectuează o vizită în Iugoslavia.

Decembrie 11-12. Nicolae Titulescu  conferă cu E. Beneš, la Košice. Cei doi miniştri de Externe reafirmă atitudinile antirevizioniste ale României şi Cehoslovaciei şi convin să susţină în Consiliul Permanent al Micii Înţelegeri urgentarea reluării relaţiilor diplomatice ale statelor membre cu URSS.

Decembrie 11. Nicolae Titulescu  face declaraţii presei după întâlnirea cu E. Beneš, condamnând tendinţele revizioniste manifestate faţă de statele Micii Înţelegeri. (Va urma) (Nicolae Mareş)

https://titulescu.eu/nicolae-titulescu/repere-biografice/