Ne axăm, în general, pe o cât mai bună pregătire a studentului pentru vremurile actuale, dar şi pentru societatea viitorului!

• Decanul Facultăţii de Ştiinţe Juridice, Politice şi Administrative, conf. univ. dr. Marian ILIE:  Ne axăm, în general, pe o cât mai bună pregătire a studentului pentru vremurile actuale, dar şi pentru societatea viitorului!

Universitatea Spiru Haret are 28 de ani de existenţă. Facultatea de Ştiinţe Juridice, Politice şi Administrative este una dintre cele mai vechi, mai cunoscute şi recunoscute facultăţi ale Universităţii Spiru Haret, chiar dacă, în decursul anilor, şi-a schimbat numele şi de multe ori specializările… Vorbim cu decanul ei, conf. univ. dr. Marian Ilie, despre evoluţia facultăţii.

Reporter: De ce afirmaţi, domnule decan, că Facultatea de Ştiinţe Juridice, Politice şi Administrative este emblematică pentru Universitatea Spiru Haret?
Conf. univ. dr. Marian Ilie: Am argumente, când afirm aceasta. Funcţionăm din 1991, de la început; ulterior, în 1995, datorită modificărilor legislative, mai exact pe baza Legii educaţiei din 1994, Universitatea Spiru Haret a intrat în regim de autorizare provizorie, procedură pe care a parcurs-o şi Facultatea de Drept. În perioada 2000-2002 a avut loc procedura de acreditare, de către Consiliul Naţional de Evaluare Academică, astăzi ARACIS. Acest consiliu a fost de acord cu acreditarea principalelor programe de studiu ale Universităţii şi Facultăţii de Drept. Legea 443 din 2002 atestă acest lucru. Ulterior, statusul academic al programelor de studiu este anual, cu unele pauze până în anul 2006. De ce spun 2006? Pentru că se modifică denumirea Facultăţii, care devine Facultatea de Drept şi Administraţie Publică, pentru că apare noul program: Administraţie Publică. Din 2006 până în 2015, Facultatea funcţionează cu această denumire. În 2015, ca urmare a reorganizării unor facultăţi din cadrul Universităţii Spiru Haret, Facultatea noastră a preluat şi domeniul Ştiinţelor Politice, respectiv programul de studii Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, un program atractiv, dorit de studenţi. Însă, aşa cum piaţa muncii reglează cerinţa pe care o are de la instituţiile de învăţământ superior, reglează nevoia de a pregăti specialişti, se pare că, pe piaţa muncii din România şi în spaţiul european, acest program nu a mai fost foarte atractiv şi, bineînţeles, eficient din punct de vedere economic. În consecinţă, programul a încetat. Este foarte probabil ca, începând cu acest an, să revină domeniul Ştiinţele Politice, până atunci, programele noastre de bază sunt Ştiinţele Juridice şi Ştiinţele Administrative. Cu o precizare: de trei ani de zile, în cadrul programului Ştiinţe Administrative s-a dezvoltat specializarea Poliţie Locală. O specializare foarte nouă, atractivă, autorizată, care, după finalizarea a trei licenţe, va intra în procedură de acreditare. Îmi place să constat că studenţii care vin la acest program de studii se comportă foarte bine. Programele derulate de Universitatea Spiru Haret la Drept sunt la învăţământ cu frecvenţă, formă care se menţine în continuare atractivă pentru studenţi, dovadă că avem înmatriculaţi, în anul I, 4 grupe din
6 disponibile, şi programul de învăţământ cu frecvenţă redusă, unde sunt acoperite absolut toate locurile, din cele 100 acreditate.

Reporter: Ce număr de studenţi are facultatea la acest moment?
Conf. univ. dr. Marian Ilie: Aproximativ 1000 de studenţi: la specializarea Drept, 240 de credite, adică 4 ani de studiu; cei care vor să continue cu a doua etapă a Sistemului Bologna au la dispoziţie masterul de Ştiinţe Penale, acreditat şi acesta, cu încă 60 de credite, deci 4 ani plus 1, iar specializările Administraţie Publică şi Poliţie Locală 180 de credite, trei ani de studiu licenţă şi 120 de credite la master, respectiv 2 ani de studiu. Subliniez că din această toamnă vom avea master la Ştiinţe Juridice şi Management în context European, un program foarte atractiv şi deja solicitat; din păcate, aici avem doar 25 de locuri acceptate până în prezent.

Reporter: Sunteţi una dintre cele mai vechi facultăţi ale Universităţii Spiru Haret, iar în decursul anilor aici au fost profesori personalităţi marcante, unele chiar personalităţi internaţionale, puteţi să amintiţi câteva nume?
Conf. univ. dr. Marian Ilie: Aveţi perfectă dreptate, am avut onoarea deosebită ca în corpul de cadre didactice al Universităţii Spiru Haret să avem valori deosebite ale Ştiinţei Dreptului, ale Ştiinţei Administrative, ceea ce înseamnă jurişti de performanţă sau specialişti de marcă, atât pe plan intern, cât şi pe plan internaţional. Înainte de a-i enumera pe câţiva dintre marii profesori ai Facultăţii de Drept, vă rog să îmi permiteţi, în contextul sărbătoririi a 28 de ani ai Universităţii Spiru Haret, să încep cu fondatorii, respectiv cu preşedintele de onoare, domnul profesor universitar doctor Aurelian Ghe. Bondrea, apoi cu aceia care au lucrat aproape de domeniul nostru, academician Vasile Gionea, academicianul Dumitru Radu Popescu. Când Universitatea Spiru Haret avea şi facultate de teatru, aici, în această clădire, a fost chiar maestrul emerit Radu Beligan. Preşedintele Curţii Constituţionale a fost profesor la noi între anii 2000-2002, apoi personalităţi deosebite ale Culturii, precum profesorul universitar doctor Ion Dodu Bălan, reputatul profesor din domeniul istoriei Ioan Scurtu. Din punct de vedere al Ştiinţei Dreptului, nu pot să nu îl amintesc pe cel care a fost şi decan al acestei facultăţi în perioada acreditării, regretatul profesor Gheorghe Diaconescu, care a ocupat o bună perioadă de timp şi poziţia de procuror general adjunct al României. Avem în continuare şi funcţionează în echipa noastră   judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu deosebită experienţă în domeniu, şi mă refer la doamna profesor Minodora Condoiu, ieşită recent din acest domeniu, dar cu activitate deosebită în magistratură, domnul profesor Emilian Albu, doamna profesor Iuliana Riciu, de la Ştiinţe Administrative, domnul profesor Costică Voicu, fost rector al Academiei de Poliţie şi specialist în teoria şi istoria Dreptului. Aş dori să îl evoc aici şi pe domnul profesor Tudorel Butoi, criminalist şi expert în ştiinţe psihologice; alături de dânsul a fost profesor şi domnul Lazăr Cârjan, preşedintele Asociaţiei Criminaliştilor din România. În această echipă minunată a lucrat şi lucrează şi domnul profesor Jenică Drăgan, expert în materiale explozibile, arme, muniţii şi, desigur, probleme criminalistice. Dânsul are în momentul de faţă un laborator de criminalistică foarte bine pus la punct pentru studenţi. Aici trebuie să spun că programul de Ştiinţe Penale, program acreditat, 60 de credite – 1 an de zile, este ocupat în mare parte de lucrători M.A.I. şi ai Jandarmeriei. Cele 50 de locuri sunt toate ocupate. Am avut surpriza ca, dintre aceşti specialişti care lucrează efectiv în domeniu, să avem şi medici, dar şi specialişti în domeniul construcţiilor, axaţi pe protecţia muncii sau posibile infracţiuni din acest domeniu de activitate… şi exemplele pot continua.

Reporter: Ce înseamnă să aveţi o bază materială generoasă, şi aici mă refer, în primul rând, la Laboratorul de criminalistică…
Conf. univ. dr. Marian Ilie: Aşa cum este bine cunoscut, Universitatea Spiru Haret are o bază materială deosebită. Pot spune chiar că are cea mai puternică bază materială dintre toate universităţile private şi chiar ca multe dintre cele de stat. Evident şi noi, cei de la Drept şi Administraţie Publică, beneficiem de ea, iar acest Laborator de criminalistică, despre care aminteam, realizat în ultimii 7 ani, este unul de top. Anual, domnul profesor Jenică Drăgan organizează cu studenţii şi cu masteranzii întâlniri practice de lucru, regizează momente de cercetare a urmelor la faţa locului, de amprentare, de identificare după elementele principale, urme microscopice, semne particulare. România are cazuri celebre de crime şi înainte de ‘89 şi după, cercetate de specialişti, soluţionate şi discutate în instanţă din punct de vedere educaţional, pe înţelesul studenţilor şi masteranzilor. Tot la această activitate, cu sprijinul domnului profesor Tudorel Butoi, invităm specialişti de la agenţia specializată în domeniu. În timpul acestor activităţi, studenţii s-au arătat foarte interesaţi de detectorul de minciuni.

Practica studenţilor de la Drept o facem în cea mai mare parte la instanţe, parchete, cabinetele avocaţilor sau cabinete notariale sau în cadrul serviciilor publice. Ne calcă pragul, semestrial, şi specialişti de la Agenţia Naţională Antidrog, pentru a discuta cazuri concrete şi a arăta peri-colul la care sunt expuşi tinerii. Ne axăm în general pe o cât mai bună pregătire a studentului pentru vremurile actuale, dar şi pentru societatea viitorului, unde încercăm să limităm fenomenul infracţional. În acest sens, avem o colaborare foarte bună cu Agenţia Naţională a Penitenciarelor, concretizată în vizite de lucru, la penitenciarele din jurul Bucureştiului, dar şi la cel de la Târgşor. Studenţii sunt foarte încântaţi şi de Zilele Porţilor Deschise ale Justiţiei, civile sau militare, la Curtea de Apel Bucureşti sau la Curtea Militară de Apel. Este un lucru foarte bun că ne axăm pe practică, totuşi nu este suficient! Angajatorul îi întreabă pe absolvenţi ce experienţă au şi pentru acest lucru ei trebuie să lucreze încă din timpul facultăţii într-o formă de voluntariat pe lângă avocaţi, notari, căci trebuie să fim realişti cu toţii, nu toţi absolvenţii de Drept pot practica această meserie, care este şi grea şi frumoasă. Totuşi, absolvenţii de la Universitatea Spiru Haret sunt pe un loc onorabil la admiterea în Institutul Naţional al Magistraturii, ceea ce este foarte bine şi pentru ei şi pentru noi.

Le reamintesc studenţilor că întreaga echipă de profesori le asigură un adevărat parteneriat. Noi avem grijă să fie aproape de noi, de fenomenul juridic şi administrativ, pentru ca atunci când vor absolvi să spună cu mândrie că au terminat la Universitatea Spiru Haret şi, avem într-adevăr multe cazuri!, absolvenţii noştri să ocupe poziţii sociale înalte în ţară şi în străinătate! (Ciprian C. VASILESCU)