Muzeul Comunicaţiilor şi Informaticii

La instituţia din Otopeni puteţi vedea celebra maşină germană de criptat „Enigma”, folosită în Al Doilea Război Mondial

14 iunie a fost data la care, în anul 1873, principele Carol a semnat Înaltul Decret nr. 1303, prin care s-a aprobat înfiinţarea unei secţii de telegrafişti militari în cadrul Batalionului de geniu al Armatei României, marcând astfel apariţia transmisiunilor militare. De „Ziua transmisioniştilor militari”, pe 14 iunie, am aflat de existenţa „Muzeului Comunicaţiilor şi Informaticii” din Otopeni, ca filială a Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I. Muzeul este situat pe centura Bucureştiului, în sediul Centrului 48 Comunicaţii (pe şoseaua Bucureşti-Ploieşti, la km 12,5, pod CF) şi este singurul loc public din România unde poţi vedea obiecte istorice folosite în comunicaţii şi transmisiuni, printre care şi „Enigma”, celebra maşină germană de criptat folosită în Al Doilea Război Mondial.

Cum de nu am aflat până acum de acest Muzeu al Comunicaţiilor şi Informaticii din Otopeni? Am trecut de nenumărate ori pe lângă Cazarma U.M.01668, de la marginea Otopeniului, fără să ştim exact ce se întâmplă în interiorul zidurilor acoperite de sârmă ghimpată. Vechea cazarmă istorică „Fort 3 Otopeni”, cunoscută de noi sub titulatura generică de Unitatea militară de transmisiuni, ascunde o istorie de 142 de ani de la înfiinţarea primei secţii de telegrafişti militari din armata României. Actualul muzeu are ca precursor istoric „Expoziţia temporară de tehnică de transmisiuni veche” (folosită în cele două războaie mondiale) organizată în cazarma – Fort 3 Otopeni– cu ocazia sărbătoririi Centenarului armei transmisiuni în anul 1973. O parte din tehnica de transmisiuni veche, accesoriile de uniformă, regulamentele, instrucţiunile, colecţiile de publicaţii, armele albe şi de foc etc. au fost selecţionate, preluate în custodie de la M.M.N. şi folosite pentru organizarea, în anul 1975 a „Muzeului regimentului” (muzeu de unitate) conform prevederilor regulamentare din acea perioadă. Muzeul a fost afectat grav, practic distrus, la cutremurul din 4 martie 1977. Cu ce s-a putut recupera s-a reorganizat „Muzeul unităţii” în acelaşi spaţiu (sala din spatele scenei sălii de festivităţi (12/7,5 m) cu un spaţiu tridimensional de expunere de aproximativ 200 mp, cu acces de pe terasa exterioară a pavilionului comandament). Această situaţie, la o dimensiune mai redusă, s-a repetat la cutremurele din anii 1986 şi 1990 şi a culminat cu perioada 1990-1997, când, ca urmare a unei îndelungi perioade de degradare a obiectelor de patrimoniu şi a lipsei de preocupare pentru organizarea unui nou muzeu / sală de tradiţie, Muzeul Militar Naţional a decis retragerea întregului patrimoniu aflat în custodie la regiment şi C.I.Trs. În perioada 1998-2000, un colectiv de cadre, coordonat nemijlocit de noul comandant al unităţii, au desfăşurat activităţile de cercetare a fondului arhivistic militar, de recuperare şi restaurare a tehnicii şi materialelor de transmisiuni scoase din funcţiune, declasate şi casate (timp de peste 20 de ani) şi de identificare a patrimoniului specific armei aflat în evidenţa M.M.N. (aproximativ 40-50 de repere, conform Buletinului M.M.N./2001). Această acţiune s-a finalizat prin organizarea „Muzeului R.48 Trs.” în pavilionul „comandament”, la etaj, în opt încăperi distincte, cu un spaţiu expozitiv mult mai generos, organizat pe secţiuni şi colecţii. Muzeul, realizat într-o concepţie modernă şi în condiţiile muzeografice deosebite, a fost inaugurat la 14 iulie 2000 cu prilejul sărbătoririi „Zilei transmisioniştilor militari”. În anul 2008, ministrul Apărării Naţionale a aprobat constituirea Muzeului Comunicaţiilor şi Informaticii ca filială a Muzeului Militar Naţional. În perioada 2008-2013, muzeul a funcţionat în spaţiile iniţiale, dar şi-a extins mult aria preocupărilor şi activităţilor specifice, în special în colaborare cu Muzeul Militar Naţional „Ferdinand I”. Dintre acestea, cele mai importante au fost: executarea cercetării fondului documentar şi arhivistic; publicarea unui mare număr de articole şi lucrări privind istoricul armei; continuarea completării colecţiilor de regulamente, instrucţiuni, manuale, tehnică, echipamente şi materiale de transmisiuni, medalistică, numismatică ş.a. (reconstituirea „Bătăliei pentru Bucureşti” la Bateria 1-2 Mogoşoaia de către grupuri de reconstituire din România, Bulgaria, Franţa şi C.48 C.I.S. în luna septembrie, 2006); organizarea „Zilelor M.C.I.” la sediul M.M.N. prin organizarea de expoziţie de tehnică, grupuri şi ateliere de reconstituiri istorice, standuri de carte şi expoziţii fotodocumentare permanente şi temporare privind istoricul armei transmisiuni. La 12 iulie 2013 a avut loc inaugurarea „Muzeului Comunicaţiilor şi Informaticii” (M.C.I.) transformat, reorganizat şi reamenajat într-un nou local (un pavilion distinct cu P+2+S şi un spaţiu exterior (platou betonat şi spaţiu verde) cu acces pentru public direct din stradă (vechea linie de centură).

Pavilionul în care este amenajat muzeul oferă condiţii excelente de expunere, într-un spaţiu arhitectural deosebit, ce se distinge prin frumuseţea arcadelor şi boltelor, prin ambientarea şi multifuncţionalitatea spaţiilor interioare şi exterioare care permit desfăşurarea unei game diverse de activităţi, de la expunere şi vizitare, reparaţii şi întreţinere, restaurări şi conservări, studierea şi cercetarea fondului documentar, până la activităţi de prezentare şi reconstituire a unor momente / evenimente istorice, dar şi sesiuni de comunicări ştiinţifice, vernisaje cu caracter aniversar / evocator / tematic, muzeul dispunând de o sală de festivităţi de 80-100 locuri.

Funcţionând ca filială specializată a Muzeului Militar Naţional„Regele Ferdinand I”, Muzeul Comunicaţiilor şi Informaticii este dislocat la „periferia” Capitalei, dar nu şi la „periferia” culturii şi civilizaţiei noastre, pentru că aici, în Otopeni, în ultimele două decenii au loc manifestări ştiinţifice, culturale, educaţionale şi sportive de înaltă ţinută ştiinţifică, artistică şi chiar academică; pentru că aici, în Otopeni, nişte oameni vizionari au pus bazele tuturor aşezămintelor necesare unei urbe moderne în care cetăţeanul se regăseşte cu toate nevoile sale materiale, spirituale şi religioase; aici, în Otopeni, sunt principalele porţi de intrare în Capitală – aeriană şi rutieră, internă şi internaţională.

Aici, la margine de Bucureşti, ne întâlnim cu istoria la fiecare pas. Pe la 1884, boierul latifundiar Otopeneanu a primit de la stat despăgubiri pentru 47 ha de teren pe care s-a construit Fortul 3 Otopeni. În 1895, Cetatea Bucureşti cuprindea 18 forturi şi 18 baterii intermediare legate între ele printr-o cale ferată şi o linie de centură rutieră (cu mult înainte ca edilii să stabilească necesitatea acestor elemente de infrastructură pentru o metropolă de dimensiunile Bucureştilor). De atunci, istoria a consemnat nenumărate acte şi fapte de sacrificiu şi eroism, mai cu seamă în timpul ultimului război mondial. De peste 130 de ani, cetăţenii din Otopeni trăiesc alături de garnizoana din cazarma Fortului 3 al Cetăţii, ulterior şi alături de alte comunităţi militare dislocate în această zonă de mare interes strategic pentru apărarea Capitalei.

Regretatul general-maior Ion CERĂCEANU este fondatorul Muzeului Comunicaţiilor şi Informaticii. În cadrul acestei instituţii a organizat şi desfăşurat nenumărate simpozioane, conferinţe, lansări de carte, vizite ale grupurilor de elevi sau studenţi precum şi multe alte activităţi educative de promovare a istoriei armei comunicaţii şi informatică. Între acestea se evidenţiază „Zilele Muzeului Comunicaţiilor şi Informaticii”, desfăşurate an de an în preajma Zilei Transmisioniştilor militari. Evocarea trecutului istoric al armei, comemorările eroilor transmisionişti, depuneri de coroane de flori la Troiţa Eroilor Transmisionişti, expoziţiile de tehnică, demonstraţiile grupurilor de reconstituiri istorice, standurile colecţionarilor de numismatică, medalistică, accesorii de uniforme, insigne, arme şi tehnică, standurile de carte ale unor edituri, ofertele educaţionale şi de instrucţie, atelierele de lucru ale micilor cercetaşi, concursurile ,,Trăgător de elită”, ,,Transmisionist pentru o zi”, ,,Micul informatician” şi multe altele au fost de natură să confere o altfel de imagine instituţiei militare şi domeniului comunicaţiilor militare, să atragă, prin alte metode, mai accesibile vârstei lor, tinerii şi în special copiii spre cunoaşterea valorilor militare, materiale şi spirituale, al trecutului istoric al armatei noastre.

General-maior Ion CERĂCEANUa fost Membru al ,,Societăţii de Ştiinţe Istorice din România”, membru al comitetului director al A.C.M.R.R,A.T.I.R.E. – Gl. Leandru Panait, membru de onoare al A.N.C.M.R.R. ,,Alexandru Ion Cuza” şi al ,,Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război din România” şi preşedinte al ,,Asociaţiei Pro – Muzeum”. A fost coordonator ştiinţific al „Revistei Comunicaţiilor şi Informaticii” în perioada 2007-2013. Nu în ultimul rând, este fondatorul revistei ,,Transmisiuni” – revistă de istorie şi cultură militară. Pentru activitatea sa deosebită a primit numeroase ordine şi medalii: Ordinul naţional ,, Virtutea României,, în grad de ,,Cavaler”, Ordinul naţional „Virtutea României” în grad de ,,Ofiţer”, Semnul Onorific „În serviciul armatei”, pentru 25 de ani de activitate; Medalia ,,Meritul Militar” clasa a-III-a şi a-II-a; Medalia ,, Meritul Militar,, clasa a-II- şi a-I-a etc

…Din data de 2 martie a anului 2021, General-maior Ion Cerăceanu ne-a lăsat pe noi să avem în grijă muzeul pe care l-a iubit atât de mult: „Muzeul Comunicaţiilor şi Informaticii” din Otopeni (jud. Ilfov). Mulţumim pentru tot şi promitem să ducem mai departe „zestrea” comunicaţiilor şi informaticii din România! (George V. GRIGORE)

Surse: mapn.ro; infootopeni.ro; arhiva.gov.ro; defense.ro; presamil.ro; muzeulmilitar.ro; vlad.dulea.ro; facebook/Asociaţia Pro-Muzeum