Până acum, toţi analiştii financiari au încercat să explice de ce şi cum creşte ROBOR. În ultima intervenţie publică, guvernatorul BNR a arătat că, pe lângă explicaţiile foarte pertinente oferite de analiştii financiari, cel puţin trei motive conduc la majorarea indicelului ROBOR, indicele care stă la baza formării dobânzii pentru creditele în lei, atât pentru populaţie, cât şi pentru companii. Analiştii apreciază că Robor la trei luni va creşte anul acesta la peste 3%.
Primul element este dobânda cheie, instrument folosit de BNR ca pârghie de control în evoluţia inflaţiei viitoare. Cel de-al doilea element care conduce la creşterea ROBOR este nivelul lichidităţii din piaţă, care nu mai este atât de mare pe cât se credea, iar cel de-al treilea are de-a face cu perspectiva iminentă ca băncile comerciale să majoreze în curând şi dobânzile la depozitele populaţiei.
Guvernatorul BNR: Robor va continua să crească
În discursul său, guvernatorul BNR a lăsat să se înţeleagă, pe de o parte, că băncile comerciale nu interpretează chiar corect mesajele transmise de BNR, iar, pe de altă parte, că Robor va continua să crească, dar motivele sunt uşor diferite decât interpretările bancherilor comerciali.
Mai exact, Mugur Isărescu a spus clar că ROBOR se modifică la anumite termene şi în funcţie de rata dobânzii de politică monetară. „Da, am crescut rata de dobândă de politică monetară la 2,5%, normal că şi el (ROBOR) se duce la 2,5%. Ce ar putea să reflecte faptul că ROBOR a ajuns chiar mai sus faţă de dobanda BNR? Perspectiva!”, a declarat Mugur Isărescu, subliniind totodată că băncile anticipează pe baza declaraţiilor BNR uneori mai mult decât este cazul. Fapt care determină băncile comerciale să anticipeze un cost al împrumuturilor în următoarele luni de multe ori mai mare decât este cazul. „Drept care împrumuturile dintre bănci nu pot avea decât o dobândă crescătoare. Le transmit, şi pe această cale, să nu se înşele, să citească cu mai multă atenţie ce spunem noi!”, spune Isărescu.
Cel de-al doilea element despre care piaţa vorbeşte permanent în ultima jumătate de an este lichiditatea de pe piaţa monetară. Numai că fiecare o vede din alt unghi. De la BNR, lichiditatea se vede uşor diferit: „Un alt element care contribuie la formarea ROBOR, pe care de asemenea l-am semnalat, este lichiditatea din piaţă. Dar, aşa cum am semnalat, lichiditatea din piaţă nu mai e atât de mare precum a fost şi începe să se mai tempereze. Cel puţin la unele bănci”, precizează Isărescu.
Guvernatorul BNR explică faptul că lichiditatea nu este distribuită uniform şi că, din cele peste 30 de bănci existente, doar 15 s-au putut lăuda cu acest exces de lichiditate. Iar acum „avem permanent în piaţă cel puţin jumătate dintre bănci cu penurie de lichiditate şi ele împing ROBOR mai sus. Pentru că ele lucrează în piaţă şi acolo este bătălie. Băncile între ele nu sunt gingaşe. Cum se prind, cum se faultează, între ghilimele, desigur. Fault prin negociere…Ştiţi, ca la piaţă”, completează Isărescu.
Se apropie timpul ca băncile comerciale să crească dobânda la depozitele populaţiei
Şi, un al treilea element, care contribuie la creşterea ROBOR, este că instituţiile de credit conştientizează că „se apropie momentul când vor trebui să majoreze şi dobânzile la depozite. Când vor constata că excesul de lichiditate e şi nu e, vor începe să facă altfel de calcule”, precizează guvernatorul. Teoretic, faptul că în curând vor trebui majorate şi dobânzile la depozite le face pe bănci să fie mult mai atente la dobânzile cu care se împrumută între ele, din piaţă sau dobânzile la care împrumută statul chiar, pentru a-şi putea păstra o marjă rezonabilă de câştig.
Vinerea trecută, rata ROBOR la trei luni a scăzut la 2,74%, faţă de 2,75%, maximul ultimilor trei ani şi jumătate. Indicele ROBOR la şase luni rămâne însă la 2,88%, maximul ultimilor trei ani şi jumătate.
ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.
Cea mai mare inflaţie din ultimii cinci ani: rata anuală a crescut la 5,2%
Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a urcat în luna aprilie la 5,2%, cel mai înalt nivel din iunie 2013, când a fost 5,37%, în condiţiile în care fructele proaspete s-a scumpit cu 13,9% faţă de decembrie 2017, potrivit datelor publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS). Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 4,3%. În martie, rata anuală a inflaţiei a crescut la 5%, în creştere faţă de februarie, când a fost 4,72%, şi faţă de ianuarie, când a fost 4,32%. În aprilie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4%, în medie, preţurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 7,2%, iar preţurile serviciilor au crescut cu 2,83%. Faţă de decembrie 2017, cele mai mari creşteri de preţuri s-au înregistrat, în aprilie, la fructe proaspete (13,91%), citrice (11,32%) şi gaze naturale (10,19%).
Preţul combustibililor, care are un impact mai larg asupra celorlalte preţuri, a crescut, în aprilie faţă de decembrie, cu 3,9%. Însă, dacă la carburanţi evoluţia preţurilor este justificată de taxele mai mari şi de creşterea preţului petrolului, în cazul energiei electrice, datele INS ridică unele semne de întrebare. În aprilie 2018, preţurile la energie electrică au fost cu 2,46% mai mari decât în luna decembrie 2017, chiar dacă piaţa a fost 100% liberalizată şi nu se poate vorbi de preţuri administrate, plus că aici avem supraproducţie de energie la nivel naţional.
În ultima prognoză, publicată în 9 mai, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, de la 3,5% la 3,6%, prognoza privind inflaţia pentru finalul acestui an şi a estimat un nivel de 3% pentru decembrie 2019. (Gabriela ŢINTEANU)
Numărul 808
