Monitorul anual al educaţiei şi formării. Raportul pentru România

Comisia Europeană a publicat pe 12 noiembrie, Monitorul anual al educaţiei şi formării, care analizează cum evoluează educaţia şi formarea în UE şi în statele sale membre.
În ceea ce priveşte România: 
• s-au depus unele eforturi pentru îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi a îngrijirii preşcolarilor şi pentru consolidarea formării iniţiale a cadrelor didactice;
• în pofida mai multor iniţiative, este necesară îmbunătăţirea competenţelor digitale ale profesorilor, ale instructorilor şi ale elevilor/studenţilor şi este necesară asigurarea unei mai bune dotări a şcolilor cu echipamente digitale;
• un procent ridicat de tineri au un nivel inadecvat în ceea ce priveşte competenţele de bază. Asigurarea educaţiei şi formării de calitate şi relevante pentru piaţa muncii reprezintă în continuare o provocare majoră;
c Contextul socioeconomic afectează în mod semnificativ performanţele elevilor/studenţilor, limitând rolul pe care îl poate juca educaţia ca garant al egalităţii de şanse. În pofida măsurilor de atenuare a impactului pe care îl are COVID-19 asupra educaţiei, trecerea la învăţământul la distanţă riscă să agraveze inegalităţile deja mari.
(Raportul de ţară privind România: https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/8d1829d7-2495-11eb-9d7e-01aa75ed71a1/language-en/format-PDF/source-171316001)
Anul acesta, Monitorul din 2020 se axează în special pe predarea şi învăţarea în era digitală. Criza provocată de coronavirus a demonstrat importanţa soluţiilor digitale pentru predare şi învăţare şi a evidenţiat punctele slabe existente. 
În pofida investiţiilor pe care statele membre le-au făcut în ultimii ani în infrastructura digitală dedicată educaţiei şi formării, persistă disparităţi mari, atât între ţări, cât şi în interiorul acestora. Contrar opiniei larg răspândite conform căreia tinerii de astăzi reprezintă o generaţie de „nativi ai erei digitale”, rezultatele sondajului indică faptul că mulţi dintre ei nu-şi dezvoltă competenţele digitale la un nivel suficient. În toate ţările care au făcut obiectul anchetei, peste 15 % din populaţia de elevi dispun de competenţe digitale insuficiente. În plus, dovezile furnizate de OCDE indică faptul că profesorii din învăţământul secundar inferior din ţările UE beneficiază rareori de formare privind utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) pentru predare şi că profesorii îşi exprimă nevoia puternică de dezvoltare profesională în utilizarea competenţelor TIC pentru predare.
În evaluarea sa anuală a modului în care sistemele educaţionale din Uniunea Europeană abordează principalele provocări în materie de educaţie, Comisia subliniază progresele înregistrate în reducerea părăsirii timpurii a şcolii şi creşterea participării în toate sectoarele educaţiei, începând de la vârsta preşcolară şi până la învăţământul terţiar.
Cu toate acestea, Monitorul evidenţiază provocarea pe care o reprezintă dotarea tuturor tinerilor cu competenţe de bază. Aproximativ o persoană din cinci, în vârstă de 15 ani, demonstrează un nivel de competenţă la citire, matematică şi ştiinţe care este insuficient pentru participarea deplină la mersul societăţii. Având în vedere impactul contextului socioeconomic asupra performanţei elevilor în ceea ce priveşte competenţele de bază şi digitale, este esenţial să se abordeze dezavantajele în materie de educaţie şi formare şi să se reducă decalajul digital dintre elevi.
Recunoscând faptul că investiţiile corespunzătoare în educaţie contribuie la creşterea economică şi la incluziunea socială, statele membre ale UE au menţinut cheltuielile publice pentru educaţie la aproximativ 10 % din totalul cheltuielilor publice, conform celor mai recente date ale Monitorului.