Mircea COŞEA. EDUCAŢIA ECONOMICĂ

Recenzie la cartea prof.univ.dr. Mircea COŞEA, Educaţia economică, Editura Fundaţiei „România de Mâine”, 2025.

Să recitim economia ca să înţelegem realitatea!

• Teoria economică adusă la zi din perspectiva profesorului Mircea Coşea, cel mai apreciat economist de azi al României.

Aspecte generale

Editura Fundaţiei „România de Mâine” rămâne consecventă principiului de a pune la dispoziţia cititorilor săi creaţia intelectuală a unuia dintre marii economişti ai României din zilele noastre, profesorul Mircea Coşea. La Târgul de carte „Gaudeamus” din 3-7 decembrie 2025 va fi lansată cartea „Educaţia economică”. Este o mare onoare pentru mine să redactez câteva impresii pe care mi le-a generat citirea acestei cărţi de referinţă.

Suntem recunoscători Domnului Profesor Mircea Coşea pentru seria de cărţi lansate la Editura Fundaţiei „România de Mâine” începând cu anul 2014. Avem speranţa că această colaborare va dura încă mult timp!

Idei forţă şi impact educaţional al cărţii

Cartea reprezintă un adevărat „Ghid de economie” cu notaţii semnificative referitoare la economia reală. Autorul notează încă de la început că nu-şi doreşte ca această carte să fie un manual în sensul strict al cuvântului. Cu toate acestea, arta pedagogică de înţelegere a economiei prin acest Ghid se plasează la cote înalte. Alături de o structură adecvată cititorului potenţial al Ghidului, cartea are şi o introducere în cascadă în probleme. Este utilizată cu măiestrie metoda istorică, dar cu particularitatea că prezentările ajung până în zilele noastre. În majoritatea cazurilor autorul nu ezită în exprimarea unor estimări ale evoluţiilor viitoare, ceea ce face din textul prezentat o punte între trecut, prezent şi viitor.

Textul, prezentat din perspectiva ştiinţei economice de astăzi, răspunde la întrebări devenite clasice, dar şi la unele noi, din istoria recentă sau chiar a zilelor noastre. Cartea abordează temele majore ale ştiinţei economice într-o redactare originală, în stilul deja caracteristic marelui profesor Mircea Coşea. Cea mai importantă este utilizarea modelelor simple pentru a explica. De exemplu, la alcătuirea economiei arată că fiecare dintre noi suntem parte şi avem o contribuţie în economie prin cumpărare de mâncare şi vânzare de forţă de muncă pentru bani. În plus, merită menţionat limbajul accesibil nu numai pentru economişti, ci pentru toţi cei preocupaţi de mersul economiei naţionale, europene şi internaţionale.

Nu sunt evitate temele teoretice care ghidează dinamica economiei la nivel naţional, dar şi cele din perspectiva conexiunii României în economia globală şi în cea europeană. Practic, nici una dintre marile teme ale teoriei economiei actuale, aşa cum sunt regăsite în manualele de economie, nu-i scapă lui Mircea Coşea. Originalitatea stilului dar şi actualizările de ultimă oră a tematicii dau conturul unei creaţii intelectuale de excepţie.

În acelaşi timp intră sub lupa analizei profesorului Mircea Coşea probleme asupra cărora există o mare presiune mediatică: inegalităţile, raţionamentele privind integrarea în general şi în Uniunea Europeană în special, economisirea şi finanţarea dezvoltării. Este de remarcat, de exemplu, răbdarea şi metodica explicării avantajelor integrării în Uniunea Europeană. Diferenţa dintre piaţa unică şi piaţa naţională, ca şi situaţiile de monopol sunt axe ale unei explicaţii de succes în înţelegerea problemei respective. Este avut în vedere inclusiv riscul confuziei dintre piaţa unică regionalizată (integrată) şi piaţa mondială (globală). Pentru cititorul mai informat, găsim trimitere la cele cinci trepte ale integrării, aşa cum au fost formulate de Bela Balassa. Mircea Coşea nu uită să menţioneze că, pe lângă oportunităţile comune pentru toate ţările membre ale Uniunii Europene, există şi dificultăţile sau divergenţele inerente. Nu putem spune că se plasează între superoptimiştii comunităţii şi scepticii sau suveraniştii aflaţi în plină expansiune. Arată că totul se stabileşte prin calcule şi estimare a interesului propiu. Este de remarcat faptul că realismul calculat al analizelor incluse de Mircea Coşea în „Educaţia economică” au o mare putere de exemplu pentru deciziile fiecăruia dintre noi.

Includerea metodei istorice are valenţe didactice deosebite şi în ceea ce priveşte explicarea problemelor Uniunii Europene. Pentru a înţelege ce se întâmplă astăzi în Uniunea Europeană este într-adevăr util să ştim paşii făcuţi de la stadiul de state independente şi integral suverane la sistemul de organisme comunitare de astăzi şi la complexitatea normelor de funcţionare a economiei integrate europene. Pentru că nu doreşte să depăşească cadrul economiei, Mircea Coşea nu ajunge cu elementele de istorie la drama celor două războaie, pentru a căror evitare pe viitor a apărut nevoia sistemului integrat european, alături, evident, de argumentele şi calculele economice excelent sintetizate în „Educaţia economică”.

Cartea Educaţia economică are incluse numeroase sfaturi practice valabile, atât la nivel naţional şi global, cât şi la nivelul individului. După ce prezintă fluxul de cauzalitate venituri-credit-cheltuieli-venituri, atrage atenţia că acest ciclu nu poate continua la nesfârşit. Mărirea de cheltuială poate să fie pe baza creditului numai temporară. Mai târziu trebuie să-ţi reduci cheltuielile pentru a rambursa creditele. Cei care am trăit în ultimii ani din <epoca Ceauşescu> avem bine definită situaţia comprimării consumului în scopul rambursării creditelor. Pentru individ este şi mai important să înţeleagă acest aspect.

Mircea Coşea propune şi utilizează referinţe bibliografice de primă mână. Citările sunt suficient de expresive pentru a înţelege adecvat punctele de vedere exprimate. Valorificarea celor mai reputaţi economişti de pe plan mondial nu se opreşte la capitolul legat de teoria şi doctrina economică, ci parcurge cu intensităţi diferite întreaga abordare. Ca în orice carte de economie, nu lipsesc referinţele la Adam Smith, David Ricardo, Malthus, Francois Perroux, P.A. Samuelson, John Mayrdal Keynes, Karl Marx, Leon Walras. De multe ori citarea are în vedere reprezentativitatea autorului respectiv şi nu concordanţa opiniilor sale cu cele ale profesorului Mircea Coşea. Pentru gândirea economică de tip intervenţionist din zilele noastre, era firesc să fie citat Thomas Piketty, dar cu rezervele pe care Mircea Coşea le inserează în carte. Se remarcă nominalizarea unor personalităţi apărute recent în zona gândirii şi practicii economice, cum este cazul lui Stephen Miran, teoreticianul de lângă Preşedintele Trump. Este util faptul că sunt citaţi toţi cei care au contribuit la ştiinţa economică de astăzi, nu numai cei cu profesia de economist. Pe unele personalităţi citate în această ipostază le cunoaştem bine de la alte discipline. Este cazul lui Descartes sau Claude Bernard. În acelaşi timp, cartea „Educaţia economică” ne inspiră să citim sau să recitim despre autori din domeniul altor ştiinţe ale căror opere au influenţat economia. Este cazul lui Newton, Einstein, Bohr, Von Neumann, Heisenberg, Louis de Broghiel.

Chiar dacă uneori pare tabu un anumit subiect, în măsura în care este de interes pentru cititori, Mircea Coşea îşi asumă riscul de a-l prezenta. Mă refer aici la tema economiei informale (subterană), a inegalităţilor, la referinţele privind şcoala marxistă, dar şi la conceptul de patriotism economic, invocat frecvent de doctrina suveranistă din Europa. Cel mai mare curaj este însă cel legat de decriptarea doctrinei economice a Preşedintelui Donald Trump şi a consecinţelor aplicării acesteia asupra europenilor.

După citirea cărţii „Educaţia economică” înţelegem că orice soluţie în probleme economice prezintă un risc. Adoptarea unei decizii înseamnă şi asumarea efectelor conexe ale acesteia. Este elocventă analiza implicaţiilor generate de opţiunile din doctrina Preşedintelui Trump între un dolar puternic şi criptomonede puternice. La fel de pertinentă este şi opinia potrivit căreia acţiunile de reducere a inegalităţilor prin redistribuire au efecte negative asupra stimulentelor către cei care produc, ceea ce, evident, nu este în interesul general. Bogăţia care poate fi distribuită scade.

Există în „Educaţia economică” o bună şi echilibrată îmbinare între naţional şi internaţional pe toate palierele. Îl găsim pe Spiru Haret în lista de personalităţi care au marcat teoria economică prin „Mecanica socială”. Există un capitol destinat relaţiilor economice internaţionale. Sunt avute în vedere elementele comerţului internaţional de mărfuri în variantele protecţionistă şi a liberului schimb. Problemele economiei globale sunt bine dozate. Evoluţia gândirii economice şi a personalităţilor care au marcat-o este prezentată în funcţie de reprezentativitatea operelor, nu de repartizarea geografică a autorilor.

Structura cărţii

Cartea este structurată pe patru părţi cu funcţionalităţi didactice distincte. Prima parte este un veritabil îndemn la citirea ei dar şi către documentarea în problemele economiei. În prima parte avem trei secţiuni: „Avertisment”, „Introducere” şi „Înţelegerea economiei – condiţie a înţelegerii lumii”. De asemenea, în prima parte, Mircea Coşea ne indică obiectivele urmărite şi cititorul ţintă avut în vedere în scrierea acestei cărţi.

A doua parte este intitulată „Elemente de teorie economică” şi este formată din mai multe capitole, unele dintre ele organizate pe secţiuni. Partea a doua cuprinde cele mai importante probleme care intră în obiectul de cunoaştere a economiei. Găsim capitole dedicate modului de creare a bogăţiei, funcţionarea pieţei şi formarea preţurilor, banii, dezechilibrele economice, relaţia dintre piaţă şi stat, economisire, relaţii economice internaţionale, problemele integrării economice. Din categoria problemelor noi apărute pe agenda economiei îşi găsesc locul în partea a doua a cărţii: inteligenţa artificială, Uniunea Europeană, economia informală (subterană), inclusiv o privire generală sub titlul „Lumea în care trăim”.

Partea a treia este dedicată temelor de profunzime teoretică, istoriei gândirii economice, doctrinelor clasice şi mai noi din economie, dar şi aplicaţiile acestor teme teoretice la probleme majore ale lumii de astăzi. Sunt avute în vedere conceptul de patriotism economic, doctrina economică a Preşedintelui Donald Trump, deglobalizarea. Istoria gândirii economice este pentru Mircea Coşea un pretext pentru a intra lin în problemele de doctrină economică ale lumii în care trăim şi care ne influenţează viaţa de zi cu zi. Este o soluţie didactică foarte bună de a-l face pe cititor să parcurgă pagini de teorie şi istoria doctrinelor pentru a ajunge să înţeleagă dezbaterile complexe ale liderilor epocii noastre. Istoria devine astfel o cheie pentru a cunoaşte prezentul şi a estima viitorul previzibil pe baza a ceea ce ştim astăzi.

Partea a patra cuprinde un breviar de termeni economici prezentat alfabetic. Termenii sunt prezentaţi simplu, nu în limbaj sofisticat, dar suficient de profesional pentru a înţelege esenţa fiecăruia. Autorul ştie când să se oprească ca nivel de detaliere pentru a nu depăşi aria de cunoaştere a cititorului ţintă şi a evita intrarea în zonele strict profesionale. Sunt oferite acele informaţii care ar figura ca răspuns la întrebări ale publicului ascultător al unei emisiuni pe teme de economie. Dacă dorim o comparaţie succintă, breviarul de temeni economici din partea a patra este similar unui ghid de conversaţie pentru turiştii care vizitează diferite ţări. În acest caz, este vorba de călătoria pe tărâmul economiei reale, cea care ne influenţează viaţa de zi cu zi.

În loc de încheiere

Cartea „Educaţia economică” a profesorului Mircea Coşea apărută la Editura Fundaţiei „România de Mâine” reprezintă un model pentru formarea continuă a populaţiei adulte care doreşte să cunoască economia pentru a înţelege lumea în care trăim. Este, de asemenea, un reper de didactică pragmatică pusă în slujba construirii spiritului civic responsabil bazat pe cunoaştere.

Recomand cu plăcere cartea.

Lectură plăcută! (Conf.univ.dr. Aurelian Virgil BĂLUŢĂ. Membru în Consiliul Ştiinţific al Editurii Fundaţiei „România de Mâine”)