Opinia Națională

Săptămânal de opinie, informație și idei de larg interes național

  • Home
     
  • Publicații
     
  • Editorial
     
  • Universitaria
     
  • Despre noi
     
  • Contact
     
Back to top

Prima pagină > Ce citim > Mircea COŞEA: Economistul la curtea Principelui. Eseuri şi studii economice

Mircea COŞEA: Economistul la curtea Principelui. Eseuri şi studii economice

icon-calendarData: 15 mai 2025

Realităţile economiei României în context internaţional sub lupa unui celebru profesor, cercetător şi analist: Mircea COŞEA

Economistul la curtea Principelui. Eseuri şi studii economice

Editura Fundaţiei „România de Mâine” continuă seria de cărţi ale unuia dintre marii economişti ai României de la sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI: Mircea Coşea. Pentru salonul de carte Bookfest din mai-iunie 2025 este pregătită cartea „Economistul la Curtea Principelui”.

Cartea cuprinde o serie de eseuri referitoare la economia reală analizate din perspectiva ştiinţei economice. Eseurile abordează teme majore ale ultimilor 2 ani atât la nivel naţional cât şi din perspectiva conexiunii României în economia globală şi în cea europeană.

Nici una dintre marile teme ale economiei actuale nu-i scapă lui Mircea Coşea: adaptarea economiei pentru a combate încălzirea globală, tranziţia energetică, perturbarea lanţurilor valorice în perioada post-pandemie, apariţia protecţionismului şi ridicarea unor noi bariere în calea comerţului internaţional, nevoia trecerii la economie de război în Europa Occidentală datorită războiului din Ucraina, perturbarea echilibrelor internaţionale determinate de programul Preşedintelui Trump al SUA.

În acelaşi timp, sunt sub lupa analizei marelui economist Mircea Coşea probleme recurente ale României: deficitele cronice ale balanţelor comercială, valutară, deficitul bugetar şi creşterea rapidă a datoriei publice a ţării, incapacitatea de a elabora şi urma o strategie de dezvoltare, minciunile din sistemul informaţional guvernamental, funcţionarea economiei naţionale, esenţa şi cauzele subdezvoltării economice, dependenţa periculoasă a majorităţii agenţilor economici faţă de firmele din Europa occidentală etc.

Mircea Coşea propune şi utilizează indicatori cu mare putere informaţională, capabili să susţină adecvat punctele sale de vedere. Dependenţa producţiei şi exportului unor ţări faţă de resursele energetice importate este unul dintre aceştia. Găsim o clasificare a ţărilor membre ale Uniunii Europene faţă de importurile de hidrocarburi din Rusia, element important, atât pentru analiza economică, cât şi pentru raporturile de forţe pe plan geopolitic.

Chiar dacă uneori pare tabu subiectul reluării exploatărilor de hidrocarburi convenţionale, Mircea Coşea îl include pe lista soluţiilor la crizele multiple economice, politice şi sociale pe care le parcurge planeta. Menţionează însă că poate fi vorba despre o exploatare responsabilă a acestora.

Mircea Coşea intră în categoria analiştilor realişti, cu numeroase accente de optimism. Legat de planul RePowerEU menţionează, pe lângă riscurile inerente unei restructurări ample, posibilitatea apariţiei unor noi locuri de muncă implicate în procesul de a realiza zona europeană neutră în carbon. Ca în orice proiect de dezvoltare, reuşita depinde de cantitatea, calitatea şi adecvarea investiţiilor alocate acestuia. Mircea Coşea citează Studiul Institutului Potsdam pentru Impact Climatic care menţionează posibilitatea atingerii independenţei energetice de către Europa până în anul 2040 în condiţiile efectuării unor investiţii de 2.000de miliarde de euro.

Mircea Coşea nu uită să menţioneze, pe lângă obiectivele comune generoase ale Uniunii Europene, divergenţele existente. Unele ţin de particularităţile resurselor naturale disponibile, ţările membre dorind să şi le pună în valoare. Merită de subliniat observaţia domnului profesor privind necesitatea implicării comunităţilor şi cetăţenilor în marile proiecte ale acestei perioade, inclusiv tranziţia energetică şi protecţia mediului.

Este de remarcat realismul concluziilor din cartea „Economist la curtea Principelui”. În primul rând se menţionează impactul factorului timp, în toate ipostazele sale. Pe de altă parte sunt menţionate şi puse în ecuaţie piedicile care stau în calea diferitelor proiecte. (Conf.univ.dr. Aurelian Virgil BĂLUŢĂ)

Online

  • Bucuresti, dragostea mea (10)
  • Ce citim (61)
  • Centenar (30)
  • Cetăţean european (93)
  • Chipuri ale succesului (7)
  • Civilizaţia străzii (21)
  • Cultura la zi (131)
  • Destine (3)
  • Editorial (315)
  • Educaţie financiară (28)
  • Estetica străzii (30)
  • Ferestrele Istoriei (46)
  • Ferestrele trecutului (25)
  • Implicaţi (313)
  • Interviu (24)
  • Invitaţie la drumeţie (8)
  • Invitaţii în lumea artelor plastice (255)
  • Istorie abandonata (14)
  • Istorie recuperată (20)
  • Locuri (11)
  • Mari români (15)
  • Memorator (1)
  • Pasiuni (2)
  • Popasuri culturale (73)
  • Povești adevărate (2)
  • Preuniversitaria (255)
  • Puncte de vedere (28)
  • Romania de top (16)
  • Romania Spectaculoasa (41)
  • Studenție (2)
  • Tradiții (18)
  • Unde ne sunt absolvenţii (12)
  • Universitaria (923)
  • Vacanţă deşteaptă (8)
  • Valori româneşti (114)
  • Vitralii (292)
  • Vorbe altfel (4)

Numărul 808

Copyright Opinia Națională 2012