MIRCEA COŞEA: CRIZA ECONOMICĂ ŞI CRIZA GÂNDIRII ECONOMICE

….student, coleg din trecut al Profesorului Mircea COŞEA, şi cam atât despre trecut. În prefaţa cărţii, Profesorul de Economie Mircea Coşea, unul dintre puţinii prezenţi în spaţiul public care nu foloseşte fără conţinut acest titlu, mă provoacă prin evocarea sfârşitului de carieră să spun că:

Într-un spaţiu public în care intelectualul fără conţinut domină, Profesorul de economie Mircea Coşea reuşeşte să aducă o opinie cu expertiză academică pentru probleme majore ale economiei contemporane. Caracterul metodic ştiinţific al noi cărţi – „Criza economică şi Criza Gândirii economice” – este rodul muncii şi priceperii cercetătorului; Caracterul de opinie ca reper de expresie publică este meritului omului preocupat nu doar de sine, ci a Profesorului de Economie Mircea Coşea.

Autorul este preocupat încă o dată de aplicarea teoriei şi empirismului din teoria economică pentru descoperire înţelesului din funcţionarea economică. Teoretic nu ar mai trebui argumentat că o piaţă liberă şi un mediu competiţional robust sunt cele mai eficiente modele de creare a bunăstării consumatorului, dar Mircea Coşea este preocupat de ideea în care competiţia sporeşte inovarea, creativitatea şi antreprenoriatul cu rate de neegalat, sporeşte eficienţa cu rezultat direct în preţuri mai scăzute, produse şi servicii mai bune, şi, pentru el, diversitatea opţiunii de a alege decurge dintr-un mediu concurenţial mai robust. Economia reală nu conţine automatisme de reglare ca şi cum ar fi izomorfisme, ceea ce îl face pe autor să trateze subiecte dintre cele mai diverse pentru a putea să le contureze în problematica extinsă, relevantă pentru sistemele economice actuale. Ipoteza unei raţionalităţi depline nu poate fi observată în practică, deşi rămâne de multe ori un obiectiv al funcţionării sistemului economic, şi, de aici, Mircea Coşea dezvoltă idea nevoii de ştiinţă economică, de adaptare şi de actualizare a modului în care ştiinţa economică se exprimă.

Personal remarc subtilitatea profesorului de a sugera cititorului ideea în care performanţa economică de a crea bunăstare poate fi atinsă doar fără eliminarea caracterului colaborativ care potenţează competitivitatea nu o elimină. Paradoxul pierderii competitivităţii prin înlocuirea „întrecerii” şi „colaborării în competiţie” cu strategii de tipul „luptei/conflictului” completate cu „nivelare/egalitarism/generalizarea identităţii” îl îndeamnă pe Mircea Coşea să scrie această carte, iar acestea provin din practicarea meseriei de profesor ca misie de viaţă principală, şi de aceea astăzi îl numesc doar profesor şi nu evoc nici o altă titulatură onorantă pe care Profesorul o poate purta.

Autorul înţelege că ştiinţa economică trebuie să se redefinească în exprimare descoperind o nouă concepţie din mixare a înţelesurilor epistemice evocate mai sus, care să fie mai adecvată lumii globale, lume care descoperă cum că noile tehnologii creează noi formule de paradigmă în practica economică din areale economice geografice cu diferite stadii şi moduri de integrare în sistemul global de economie care va rămâne, în mod fericit, diferit dar mai aproape de compatibilizare. „Suntem contemporanii unor transformări uriaşe ale lumii în care trăim.” – spune Mircea Coşea, şi aşa este, numai că profesorul nu vrea ca noi doar să trăim ci şi să înţelegem şi să maximizăm beneficiile, să limităm costurile, ca un adevărat bun Economist!

Ca un alt urmaş al profesorilor de morală (un alt mod paradigmatic pentru ştiinţa economică nu poate fi conceput fără întoarcerea în originile ştiinţei, aşa cum ne povesteşte şi autorul), eu, un alt profesor de economie, recomand lectura cărţii, felicit autorul şi închei cu speranţa de a citi şi viitoarea carte a profesorului Mircea Coşea. (Prof.univ.dr. Dragoş HURU. Departamentul de Economie şi Politici Economice. Academia de Studii Economice din Bucureşti)