Măştile Cucilor din Brăneşti în cadrul „MASKS – European Project”

Proiectul „MASKS – European Project” aduce la viaţă tradiţiile străvechi ale măştilor rituale din Italia, Spania, România şi Portugalia, dezvăluind legătura profundă dintre patrimoniu, identitate şi expresie artistică. Este o reală călătorie în timp, dar şi cultură şi emoţii. Fiecare mască spune o poveste. Fiecare ritual păstrează o moştenire. De pe străzile Europei de Sud până în inima fiecărei comunităţi, aceste măşti sunt mai mult decât simple simboluri – sunt ecouri ale istoriei, voci ale tradiţiei şi punţi între trecut şi viitor. Astfel puteţi vedea măşti de cuci de la Brăneşti pe meleaguri spaniole, alături de alte surate din Spania, Italia şi Portugalia, într-o expoziţie organizată în cadrul proiectului european Masks!

Măştile de cuci, confecţionate de meşterul Anghel Constantin (celebrul Tică), au ajuns într-o expoziţie internaţională. În calendarul popular, sărbătoarea Cucilor marchează începutul Noului An Agrar. Datorită influenţei calendarului creştin-ortodox, Ziua Cucilor se celebrează în prima zi după Lăsata Secului pentru postul Învierii Mântuitorului. Cucii urmează Urlăria (obicei de purificare prin foc specific tradiţiilor din ciclul pascal). Obiceiul carnavalesc se practică în comunităţile cu populaţie de origine mixtă româno-bulgară din Muntenia. Cucii din Brăneşti, jud. Ilfov reprezintă un ceremonial de fertilizare şi purificare a spaţiului şi timpului. Este performat anual de către tineri, prin practica magică a bătutului ritual (pedepsirea, sau promisiunea îndreptării). În prezent, în majoritatea cazurilor observate din perspectivă etnologică, bătutul ritual cu „chiulichiul” şi cu „pămătuful” este substituit de o simplă bătaie cu palma pe umăr, pentru ca aceştia să se bucure de sănătate tot anul. Sunt identificate şi loviri rituale între performerii activi ai alaiului carnavalesc. Prin mărturiile lui Gheorghe Secăreanu, ale lui Aurel Drumcea şi cele ale altorfii ai satuluiobţinute în urma cercetărilor de etnologice de teren, din perioada 2009-2018, de către dr. Anamaria Stănescu şi graţie sprijinului acordat de Asociaţia Culturală Brăneşti, Casa Corpului Didactic Ilfov şi Primăria Brăneşti, filmul document etnologic ilustrează savoir-faire-ul creării chipurilor de cuc actuale şi modalităţile de transmitere, conservare şi valorificare ale unui fenomen viu de cultură tradiţională la nivel local şi european, în contextul Sărbătorii Cucilor din satele Pasărea şi Brăneşti, jud. Ilfov.

Conform etnografilor, măştile populare au fost clasificate din punct de vedere tipologic în: măşti animaliere – capra, ursul, barza; măşti demonice – dracii, brezaiele; măşti umane – moşii, babele, uncheşii; iar din punct de vedere funcţional, în măşti funerare şi teatrale. Desigur, aceasta nu este singura clasificare, însă este poate cel mai des acceptată. În unele scrieri se arată faptul că această acţiune de a se costuma este de fapt ideea şi dorinţa omului de a se deghiza şi de aceea se ascunde după un astfel de obicei. La pragurile timpului, când cel vechi se opreşte, iar cel nou porneşte, în perioada de stop-timp are loc Ziua Judecăţii, când se vor rupe formele vechi şi se vor naşte formele noi, vom avea un soare nou şi un pământ nou. Atunci vor veni zeii cu capete de animale, aşa cum erau reprezentaţi în mitoligia egipteană, dar şi mascaţii din alaiurile noastre. În prezent, mascaţii sunt prezenţi mai ales în cetele din Bucovina, Moldova, Maramureş, Ardeal, adică în acele locuri unde încă se păstrează tradiţiile cu sfinţenie, şi mai puţin în sudul ţării ori în Capitală, unde schimbările au influenţat mai mult societatea. Ce-i drept, sunt tot mai puţine cete care aleg să expună teatrul popular Viflaimul, despre care ştim că se joacă cu măşti de către toţi interpreţii şi sunt alese alte puneri în scenă cum ar fi jocul caprei, al cerbului, al urşilor, căluţii, babele şi moşii. Viflaimul este o piesă de teatru popular cu o temă sacră, care abordează mitul naşterii sfinte. Personajele sunt Iosif, Maria, Irod (regele biblic Herodes), vestitorul, hangiul, îngerul, doi păstori, cei trei crai de la răsărit, doi ostaşi, moartea, dracul, moşul şi străjerul.De fapt cuvântul vine de la Viflaiem, Viflaem, Viflaim, numele vechi românesc al oraşului biblic Betleem şi are ca temă naşterea Mântuitorului.

În general, se spune că toate măştile au, printre altele, şi rolul de a speria spiritele rele şi de a intra curat în noul an. Capra, cea mai comună mască şi nealterată de-a lungul timpului, este întruchipată de o mască sculptată în lemn ce are maxilarul inferior mobil şi este tras cu o sfoară, pentru a clămpăni în timpul dansului (capra sare, aşa cum va sări soarele pe cer, aşa cum va sări timpul de la vechi la nou; de aceea diavolul era reprezentat ca un ţap – pâci). Fiecare zonă are specificul ei în a confecţiona capra, astfel că mai poate conţine două corniţe cu oglinzi, fel de fel de panglici multicolore, hurmuz şi flori, despre care, de obicei, se fac şi strigături. Pe lângă mască, persoana care joacă capra este acoperită cu o ţesătură tradiţională specifică zonei (ascuns de acea ţesătură colorată), iar în sudul ţării inclusiv cu stuf. Cerbul este întruchipat printr-o mască ce se compune tot dintr-un cap de lemn sculptat, pe care sunt aşezate cele mai frumoase şi mai mari coarne (Pomul Vieţii cu cele două posibilităţi ale sale: Viaţa şi Moartea), un maxilar mobil, clămpănitor, iar trupul este realizat fie dintr-un covor tradiţional, fie dintr-un material acoperit cu oglinzi şi alte podoabe. Cerbul este înconjurat de moşi şi babe (costumaţi şi mascaţi; cel bătrâni poate mai ştiu taina acestor personaje), de muzicieni (zgomotul cu care vine Ziua Judecăţii şi a durerii) şi fel de fel de alte personaje îmbrăcate în costume populare şi are momentul său singular în timpul jocului unei cete. Căluţii sau jocul căluţilor aduce aminte de cultul cailor ce se practica de obicei la solstiţiul de iarnă şi de vară, precum şi la echinocţiul de primăvară, pornind de la ideea că acest animal avea rol protector asupra gospodăriei. Sunt confecţionaţi din materiale textile, nu neapărat ţesături tradiţionale, dar care impresionează prin eleganţă şi nu lipsesc canacii sau ciucuraşii roşii. Caii – căluţii-călucenii vin casimbol din faptul că acest animal era „maşina” istoriei şi reprezebta viteza cu care se vor desfăşura fenomenele de metamorfozare planetară. Mai ales în ultimii ani, au apărut tot felul de măşti draconice, care mai de care mai urâte, venite din import şi care nu respectă neapărat tradiţia populară şi satisface mai ales dorinţa de deghizare. Acestea din urmă conduc mai mult la ideea de deghizare în persoane malefice ce au rolul de a speria. Pentru a se feri de judecată oamenii se mascau, se ascundeau. Astfel, în sate este mare zarvă cu mult înainte de finalul lunii decembrie deoarece, în general, măştile se ţineau ascunse (necunoscute) pentru ca persoanele din spatele lor să nu fie recunoscute. Se poate spune că este un adevărat concurs în a alege sau a confecţiona cea mai urâtă mască pentru a fi cel mai greu de descoperit.

Măştile de cuci şi cucoaice au o „excrescenţă” florală superioară numită „chip”. Au o oglindă (tu însuţi, apele timpului, etc.), o barbă din piele de iepure (înmulţire), iar chipul reprezintă existenţa în plinătatea sa; noile specii care vor veni). Cucul este singura pasăre – nepasăre: nu îşi face cuib şi nici nu îşi creşte puii. Aruncă ouălele din alt cuib jos şi îşi pune singurul ou, după care pleacă. Păsărica care are ghinionul de a cloci acel ou, va munci mult ca să îl crească. Aşa ni se va prezenta şi Dumnezeu: ne va lăsa pe Fiul şi va pleca, după ce ne va arunca din cuib toate câştigurile civilizaţiei. De aceea unii oameni doreau să vină Domnul şi se rugau pentru aceasta, iar alţii trăgeau cu săgeţi în nori şi ridicau pumnii către cer, ca să nu vină. Cucii vin în fiecare an şi ne bat pe umăr pentru a ne reaminti că se apropie ziua aceea…

Surse: ziarulnatiunea.ro; patrimoniu.ro; jurnalul.ro; amfostacolo.ro; cuciidinbranesti.blogspot.com; academia.edu; pressone.ro; rvtravel.eu; biblioteca-digitala.ro; revistaclipa.eu; branesti.eu; jurnaluldeilfov.ro; condeieilfovene.ro; unveilingthemasks.uva.es

„Cucii din Brăneşti la Festivalul Internaţional „Kukerlandia”

După ce grupul tradiţional „Cucii din Brăneşti” a reprezentat România la cea de-a XXXI ediţie a Festivalului internaţional al jocurilor cu măşti „Surva” de la Pernik (Bulgaria), acesta fiind cel mai mare eveniment de mascaradă din Europa, reunind mii de participanţi bulgari şi numeroase grupuri străine, în special din Europa (în perioada 24-26 ianuarie 2025), a urmat o nouă participare de amploare la Festivalul International „Kukerlandia”, desfăşurat în Bulgaria, la Yambol, în perioada 28 februarie – 2 martie. Festivalul reprezintă o sinteză a tradiţiilor, obiceiurilor, sunetelor, nuanţelor de lumină vechi de secole. Ar fi greu de exprimat în cuvinte emoţiile evocate de sărbătoarea purificării vernal. Monştri şi creaturile ce apar, însoţite de bătăi de clopote şi clopoţei ataşaţi de curelele lor, oficiază ritualuri pentru a alunga fantomele şi spiritele rele. Odată cu venirea primăverii, spectatorii kukeri din comunitate se confundă cu tumultul, cu bogăţia de culoare şi ritualurile de fertilitate. În fiacare an, între a doua şi prima duminică dinaintea Postului Mare (Zagovezni), kukerii din estul Bulgariei îşi îndeplinesc ritualurile. Festivalul Kukerlandia are loc anual în oraşul Yambol în această perioadă. Zeci de grupuri de kukeri participă şi mii de oameni se adună pentru a viziona spectacolul ritualic. Principalul organizator al Kukerlandiei este municipalitatea oraşului Yambol. „Cucii din Brăneşti” au reprezentat România şi totodată bogata cultură populară a localităţii Brăneşti, care îmbină tradiţiile româneşti cu obiceiurile bejenarilor bulgari stabiliţi în localitate în urmă cu 200 de ani. Participarea brăniştenilor a lăsat şi de această dată o impresie deosebită, grupul cucilor fiind apreciat pentru originalitatea ritualului, pentru costumele şi măştile impresionante, dar mai ales pentru atmosfera deosebită pe care o creează atunci când prezintă obiceiurile străvechi.

Afluirea spectaculară a grupurilor de kukeri a avut loc pe 1 martie 2025, iar imagini memorabile de la acest festival a fost realizate de profesionistul Marius Pistrui. Astfel tradiţia Cucilor ilfoveni din Brăneşti a fost reprezentată într-un mod deosebit! Felicitări tuturor celor care au reprezentat România şi comunitatea brăneşteană la acest eveniment! (Grupaj realizat de George V. GRIGORE)