• Provocări, perspective şi mize ale aplicării PNRR în România.
• Unde vrem să ajungem prin PNRR? Obiectiv vag definit, puţin cunoscut şi dezbătut!

La dezbaterea REZILIENŢA şi SOCIETATEA CIVILĂ, eveniment la care au fost prezenţi peste 100 de participanţi: reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe; Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării; Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură; ADR Nord Vest; Consiliilor Judeţene; ai Academiei Române şi  Academiei Oamenilor de Ştiinţă, precum şi reprezentanţi de asociaţii şi clustere, participanţii acoperind toate sectoarele din domeniu public şi privat, inclusiv mediul de consultanţă şi academic, precum şi marea majoritate a regiunilor ţării.

Evenimentul a fost organizat în data de 20 mai 2021 de USH Pro Business, împreună cu partenerii USH Pro Business din ecosistemul regional Wallachia Hub, precum Danube Forum reţea preocupată de implicarea României în Strategia UE pentru Regiunea Dunării (SUERD), în parteneriat cu Fundaţia EUROLINK - Casa Europei, prin  Catedra Internaţională Onorifică Jean Bart (CIO-SUERD), proiect fondat în parteneriat cu Academia Română (2012). Manifestarea s-a desfăşurat în sistema hibrid.

Provocări, perspective şi mize ale aplicării PNRR în România

O primă intervenţie a avut dr. Valentin PANAIT, reprezentant al Biroului SUERD din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, care a prezentat priorităţile actuale în cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării şi a insistat pe importanţa aniversării în acest an a 10 ani de la lansarea iniţiativei româno-austriece a SUERD. A arătat că, pe viitor, un rol important va reveni iniţiativelor societăţii civile, în mod deosebit din partea tinerei generaţii, în implementarea SUERD.

Conf.univ.dr. Costin LIANU, director general USH Pro Business, a prezentat setul de propuneri, sugestii şi recomandări făcute la documentul PNRR, propus de România, transmis Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, la începutul lunii mai.

Sever AVRAM, coordonator general al Catedrei Internaţionale Onorifice Jean Bart (CIO-SUERD), a oferit o prezentare a conceptului de rezilienţă, din punct de vedere organizaţional, în special cu accent pe implicaţiile social-economice vizate de Comisia Europeană prin actualul plan de redresare, valabil pentru toate cele 27 State Membre. Ulterior, având în vedere noutatea acestei abordări, cunoscută ca demers generic sub numele Next Generation EU, vorbitorul a subliniat importanţa formării celor care vor lucra în diversele tipuri de proiecte ale Planului Naţional şi, în acest context, a lansat noul curs online de tip-postuniversitar de scurtă durată Expert UE în implementarea proiectelor specifice Planului de Redresare şi Rezilienţă. Focus: România.

Întrucât ţara noastră este printre cele din urmă state care nu au primit încă avizul de specialitate al Comisiei Europene pentru acest plan, se consideră că este cu atât mai importantă pregătirea în timp util a viitorilor experţi dintr-o perspectivă mulţi şi interdisciplinară pentru a realiza re-echilibrarea şi pregătirea rezistenţei în raport cu noi eventual provocări sau crize şi în scopul aplicării rapide şi eficiente a transformărilor de tip green (ecologic) şi digital. Cursul include o componentă importantă asupra atingerii rezilienţei personale şi în cadrul echipei pentru prevenirea şi combaterea efectelor stresului.

Concluziile dezbaterii subliniază următoarele direcţii în ceea ce priveşte perspectivele şi mizele aplicării PNRR:
– consultarea transparentă a decidenţilor principali cu deţinătorii de expertiză şi interese în privinţa implementării proiectelor de rezilienţă; corelarea proiectelor PNRR propuse cu obiectivele Pactului Ecologic European;
– formarea prealabilă, în domeniul rezilienţei, inclusiv a reprezentanţilor sectorului public, în vederea înţelegerii şi aplicării în practică a exigenţelor UE;
– reluarea şi susţinerea proiectelor de tip flagship, propuse anterior în cadrul reuniunilor Consiliului Consultativ, în PNRR;
– atragerea şi selectarea, în administraţia centrală, a unui grup de experţi care să poată fi la înălţimea sarcinilor şi obiectivelor care trebuie contractate în doar două luni şi finalizate ulterior, până cel târziu în 2026;
– acordarea unei sporite atenţii iniţiativelor şi propunerilor societăţii civile, în special din perspectiva faptului că actualul proces transformativ este o şansă de reformare profundă, nu numai a economiei, ci şi a întregii societăţi şi că principalii beneficiari direcţi sunt cetăţenii obişnuiţi;
– prezentarea publică şi conştientizare ulterioară a implicaţiilor formulării unei Foi de Parcurs cu privire la PNRR, care să includă argumentaţia, calendarul, responsabilităţile concrete precum şi penalităţile privitoare la neîndeplinirea exigenţelor şi obligaţiilor asumate de statul român şi conforme aşteptărilor societăţii civile.

Din partea Juriului de Onoare al Asociaţiei Române de Relaţii Publice şi a SNSPA, prof. univ. dr. Dumitru BORŢUN a realizat o prefaţare cu exemplificări concrete ale modalităţilor în care trebuie şi merită abordată implementarea viitorului plan. În acest sens, vorbitorul a pus accentul pe importanţa conştientizării, atât de către decidenţi, cât şi de publicul larg, a implicaţiilor pe care le conţine acest plan, îndeosebi din unghiului de vedere al modului în care va fi comunicat, în special prin mass-media, pentru evitarea unor erori sau neclarităţi cu care România s-a confruntat în perioada pandemiei.  

De asemenea, participanţii au decis să iniţieze şi să adreseze un Apel special privind aspectele legate de ecologie, rezilienţă, combaterea schimbărilor climatice, cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului (5 iunie), la propunerea reprezentantului Fundaţiei Acţiunea Ecologică Română.

La dezbatere au avut intervenţii importante reprezentanţi de la: Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate din cadrul Ministerului Mediului – Gheorghe HERIŞANU; Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării – consilier Ramona BĂLĂŞCUŢĂ; Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură – Paul KMEN; ADR Nord Vest – Bianca BOSOANCĂ; Consiliul Judeţean Mehedinţi – Amalia VIŞAN; AMCOR – Luigi LUICAN; Petru LUHAN, fost membru al Parlamentului European; Academia Română – prof.univ.dr. Petre PRISECARU şi prof.univ.dr. Ionuţ PURICA; Academia Oamenilor de Ştiinţă – arh. Gheorghe IONAŞCU; Universitatea de Vest din Timişoara – prof.univ.dr. Flavia BARNA; Universitatea de Vest Vasile Goldiş (Oradea) – lector univ.dr. Gabriela DAVID; Universitatea de Petrol şi Gaze (Ploieşti) – prof.univ.dr. Daniela BUZOIANU, Fundaţia România de Mâine – prof. univ.dr. Gheorghe DUDA; Fundaţia Acţiunea Ecologică Română (Craiova); Asociaţia România Modernă – Mircea BARNA (Cluj-Napoca/Munchen); GAL Oltenia – Valentin MITRICĂ şi dr. Viorel STĂNESCU; psiholog drd. Gabriel BULBOACĂ (Galaţi); Compania Queenable – Victor TUDORAN; Compania Maia Outdoor – Dumitriţa LUNCANU (Piatra Neamţ); ROVEST Cluster – Ovidiu SLIMAC şi Gabriela ILIN (Timişoara) etc.

Unde vrem să ajungem prin PNRR? Obiectiv vag definit, puţin cunoscut şi dezbătut!

În cadrul dezbaterii REZILIENŢA ŞI SOCIETATEA CIVILĂ s-a precizat că rezilienţa urmează obligatoriu procesului de redresare printr-o schimbare a modului de dezvoltare economică şi societală, în strânsă legătură şi cu aplicarea Pactului Ecologic European, aspect puţin comunicat, puţin dezbătut şi cunoscut. În aceste condiţii, oportunităţile PNRR legate de rezilienţă, printr-o implicare pro-activă şi substanţială a societăţii civile, sunt neglijate.

S-a solicitat către autorităţi să prezinte şi explice cu argumente, calendar şi responsabilităţi concrete referitoare la îndeplinirea exigenţelor şi obligaţiilor asumate de Statul Român, conforme aşteptărilor societăţii civile din România, întrucât finanţarea acestui plan presupune creşterea datoriei externe.

În ceea ce priveşte SUERD, Danube Forum a evidenţiat faptul că se cunoaşte puţin din activitatea grupelor de lucru pe ariile prioritare, ministerele responsabile fiind opace în ceea ce priveşte discuţiile de acolo şi formularea unui punct de vedere.

În esenţă, s-au putut detaşa câteva puncte de vedere majore în mod consensual din intervenţiile incluse în cadrul de dezbaterii:
• este profund necesară şi utilă o consultare mult mai intensă şi transparentă a decidenţilor principali cu deţinătorii de expertiză şi interese în privinţa implementării proiectelor de rezilienţă;
• este extrem de importantă înţelegerea şi formarea prealabilă, inclusiv a aleşilor publici, în vederea înţelegerii şi aplicării în practică a exigenţelor UE care vizează în mod specific domeniul rezilienţei;
• constituie o prioritate corelarea cât mai strictă între proiectele PNRR avute în vedere cu obiectivele Pactului Ecologic European;
• ar fi de dorit, inclusiv în contextul transpunerii strategiei revizuite şi a Planului de Acţiune SUERD, reluarea şi concentrarea pe proiectele de tip flagship, deja propuse anterior în cadrul reuniunilor Consiliului Consultativ;
•  este semnificativă importanţa atragerii şi selecţiei, în administraţia centrală responsabilă, a unui grup consistent de noi experţi care să poată fi la înălţimea sarcinilor şi obiectivelor care trebuie contractate în doar două luni şi finalizate ulterior, până cel târziu în 2026;
• reprezintă, de asemenea, o prioritate acordarea unei sporite atenţii iniţiativelor şi propunerilor societăţii civile, în special din perspectiva faptului că actualul proces transformativ este o şansă de reformare profundă, nu numai a economiei, ci şi a întregii societăţi şi că principalii beneficiari direcţi sunt cetăţenii obişnuiţi; este considerată extrem de importantă prezentarea publică şi conştientizare ulterioară a implicaţiilor formulării unei Foi de Parcurs cu privire la PNRR, care să includă argumentaţia, calendarul, responsabilităţile concrete, dar, de dorit, şi penalităţile privitoare la neîndeplinirea exigenţelor şi obligaţiilor asumate de statul român şi conforme aşteptărilor societăţii civile.

În lipsa unor răspunsuri la adresele  oficiale legate de propunerile noastre privind PNRR, a rămas să vorbim tot mai mult între noi, mediul de afaceri, mediul academic şi structurile asociative. Am discutat mai mult ipotetic, pentru că nu ştim detaliile de intervenţie în  PNRR.

Există multe voci care atrag atenţia că prin PNRR este posibil să ne abatem de la marile teme europene şi, din păcate, există o lipsă de comunicare cronică în societate. Nu ştim din ce motiv trebuie să plătim bani prin PNRR pentru reforma pensiilor în mod prioritar, faţă de marile teme de susţinere a competitivităţii naţionale, de reclădire a unei identităţi competitive aliniate la obiectivele europene. Nu înţelegem cum vom investi în branding de ţară dacă nu avem mecanisme de promovare a exportului şi investiţiilor, dacă nu investim în infrastructură şi coridoare verzii, în certificări ecologice, în managementul deşeurilor şi al ariilor protejate,  în reducerea decalajului de inovare, în evitarea procedurilor de infringement în tot ceea ce înseamnă clădirea prin fapte şi realizări a unei noi imagini – a declarat Costin Lianu, director general USH Pro Business.

Danube Forum este o structură informală de think tank a societăţii civile care cuprinde mai multe asociaţii preocupate să asigure participarea societăţii civile la dezbateri şi fundamentarea unor decizii care vizează programele naţionale şi europene de dezvoltare economică-socială.

USH Pro Business – Evenimente, Comunicare şi Internaţionalizare
Str. Ion Ghica nr. 13, Bucureşti, sector 3
E-mail: office@ushprobusiness.ro
www.ushprobusiness.ro