Marea Unire în Societatea Multilateral Dezvoltată (I)
Data:
28 noiembrie 2018
Anii de după cel de Al Doilea Război Mondial au marcat pentru totdeauna România, atât din punct de vedere social, dar mai ales politic. Proclamarea Republicii Populare după abdicarea regelui Mihai a deschis un nou capitol în istoria României. Un capitol în care ceea ce fusese făurit de generaţiile anterioare, înainte de 1947 – inclusiv Marea Unire din 1918, a fost muşamalizat. Spre exemplu, în 1963, momentul istoric de la 1 decembrie 1918, de la care se împlineau 45 de ani, a fost eclipsat de realizarea barajului de la Porţile de Fier. Spaţiul editorial al Scînteii – organul de presă al Partidului Muncitoresc Român – era mult prea preţios pentru a fi alocat unui eveniment ce amintea de „burghezie”. Cinci ani mai târziu, situaţia avea să se schimbe radical, principalul ziar al României comuniste alocând spaţii largi, pe parcursul mai multor zile, despre aniversarea semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România.
Manifestări pentru poporul muncitor
Seria manifestărilor închinate sărbătoririi celor 50 de ani de la memorabilul eveniment petrecut la 1 decembrie 1918 a inclus nenumărate expoziţii vernisate în diferite muzee din ţară, prezentate pe scurt, de regulă într-un grupaj de ştiri Agerpres intitulat simplu „manifestări consacrate aniversării semicentenarului unirii Transilvaniei cu România”. Astfel, seria evenimentelor culturale a fost deschisă la 21 noiembrie 1968 de expoziţia organizată de Muzeul Judeţean din oraşul Deva, unde peste 200 de documente istorice, care înfăţişau „în mod sugestiv ideea unităţii de neam, [precum şi] a legăturilor continue pe plan economic, politic şi cultural existente de-a lungul secolelor între cele trei ţări române”. Mai mult decât atât, „la deschiderea expoziţiei au luat parte şi un număr de 12 veterani ai înfăptuirii actului Unirii”, care au evocat aspecte ale „evenimentului istoric ce a încununat aspiraţiile de veacuri ale românilor pentru formarea statului naţional-unitar”. La Zalău, Muzeul de Istorie şi Artă expunea „figurile unor participanţi la înfăptuirea acestui important act istoric în viaţa poporului nostru”, alături de „documente, fotocopii ale unor articole apărute în presa vremii, care reflectau evenimentele petrecute în judeţul Sălaj în decembrie 1918”. Un eveniment similar a avut loc şi în oraşul Luduş (jud. Mureş), unde, pe lângă „documente, fotografii, lucrări literare şi artistice”, care oglindeau momentul istoric de la 1918, era expus şi „steagul cu care, un grup de cetăţeni din Luduş au luat parte la actul Unirii”. La Târgu Cărbuneşti (jud. Gorj), Casa de Cultură din localitate a fost gazda „expoziţiei de carte Formarea statului naţional român”, relata Scînteia. În continuare, organul de presă al Partidului Comunist Român consemna faptul că „expoziţii similare, care înfăţişează procesul istoric al desăvârşirii constituirii statului nostru naţional, se vor organiza în bibliotecile din peste 60 de localităţi ale judeţului Gorj. În acelaşi timp, în întreprinderi, instituţii, în comunele judeţului, numeroşi profesori expun conferinţe având ca temă unirea Transilvaniei cu România.” Manifestările consacrate semicentenarului unirii Transilvaniei cu România au continuat la Cluj cu dezvelirea, la 25 noiembrie 1968, a „unei plăci comemorative pe clădirea în care a funcţionat liceul unde au studiat Avram Iancu, George Bariţiu, Al.-Papiu Ilarian, Constantin Roman şi numeroşi alţi revoluţionari şi cărturari români”. În aceeaşi zi, la Alba Iulia, clubul din incinta cetăţii a fost gazda simpozionului Ideea unirii oglindită în documente de-a lungul veacurilor – prilej cu care „profesorii de istorie din localitate, în colaborare cu colectivul Casei de cultură şi al Bibliotecii municipale au prezentat auditorilor o seamă de documente din istoria luptei poporului român pentru libertate socială şi naţională”. La Craiova, seria manifestărilor ştiinţifice a inclus şi un simpozion organizat de Societatea de Ştiinţe Istorice, eveniment ce a cuprins „comunicările asistenţilor universitari Ion Pătroiu, care a vorbit despre unele aspecte din lupta pentru unirea Transilvaniei cu România, oglindită în presa din Oltenia, şi Virgil Joiţa, care a prezentat figuri de luptători pentru desăvârşirea unităţii statului nostru”. În Bucureşti, semicentenarul unirii Transilvaniei cu România a fost marcat la Muzeul Pictor Gheorghe Tattarescu prin organizarea unui simpozion în cadrul căruia prof. dr. Vasile Netea, cercetător principal la Institutul de Istorie Nicolae Iorga al Academiei Române, a vorbit „despre desfăşurarea şi importanţa actului de la 1 decembrie 1918”. Totodată, în cadrul evenimentului, „figura lui Badea Cârţan, cunoscut luptător pentru unirea Transilvaniei cu România”, a fost evocată de Alexandra Slătineanu de la Colecţia de artă comparată Slătineanu. Mai mult decât atât, seria manifestărilor culturale din Bucureşti includea conferinţe şi seri literare. Astfel, „la clubul întreprinderii de încălţăminte Progresul şi la cel al întreprinderii de utilaje – Centrocoop, numeroşi muncitori, tehnicieni şi ingineri au audiat conferinţa 50 de ani de la unirea Transilvaniei cu România. De asemenea, la clubul întreprinderii Galenica a fost expusă conferinţa Importanţa istorică a unirii Transilvaniei cu România, iar la clubul I.S.E.B. a avut loc o seară literară cu tema Aspiraţiile poporului român pentru unire, oglindite în literatură.” Totodată, „la Casa de Cultură a sectorului 1, numeroşi cetăţeni, tineri şi vârstnici, au ascultat expunerea Unirea Transilvaniei cu România, moment istoric important în viaţa poporului român.”
Vizita lui Ceauşescu la Alba Iulia
Unirea Transilvaniei cu România a fost marcată la Alba Iulia pe 28 noiembrie 1968 printr-o festivitate la care au participat „conducătorii de partid şi de stat”, tovarăşii: Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Constantin Drăgan, Janos Fazekaş, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec şi Dumitru Popescu. Înalţii oaspeţi au fost întâmpinaţi pe peronul gării din Alba Iulia de George Homoştean, prim-secretar al Comitetului Judeţean Alba al PCR şi preşedintele Consiliului popular judeţean, în vreme ce tradiţionala pâine cu sare le-a fost oferită de Ioan Milaciu, preşedintele Cooperativei Agricole de Producţiei din comuna Şard. „Importanţa aniversării acestui eveniment a fost subliniată de prezenţa la manifestările de la Alba Iulia a conducătorilor partidului şi statului nostru”, nota Scînteia. „În acea zi de sfârşit de toamnă, pe străzile oraşului, o mulţime de oameni ai muncii – români, maghiari şi germani – îi întâmpină pe conducătorii de partid şi de stat cu neţărmuită bucurie şi entuziasm. (…) Pe frontispiciul instituţiilor publice, al clădirilor noi şi mai vechi, unele datând de veacuri, flutură drapelele de partid şi de stat. Principalele străzi ale oraşului au fost împodobite cu ghirlande multicolore. La porţile cunoscutei cetăţi din Alba Iulia – care domină mândră oraşul – sunete prelungi de trâmbiţe vestesc sosirea oaspeţilor. Oşteni îmbrăcaţi în costumele de epocă ale dacilor şi romanilor străjuiesc arcadele de la intrare. În incinta cetăţii, la obeliscul închinat martirilor răscoalei de la 1784 – Horea, Cloşca şi Crişan – fac de strajă în această zi moţi veniţi din comunele Horea, Albac, Cărpeniş, Avram Iancu, Vidra şi Abrud, mulţi dintre ei participând la Marea Adunarea populară care a avut loc la Alba Iulia acum 50 de ani. Se aud sunete de tulnice şi fragmente din Oratoriul lui Horia.”
Vizita lui Ceauşescu la Alba Iulia a inclus „inaugurarea complexului muzeistic, amenajat în interiorul cetăţii”, înaintea tăierii panglicii, primului tovarăş al ţării fiindu-i conferită cheia oraşului de către Nicolae Roşu, prim secretar al Comitetului municipal de partid şi preşedintele Consiliului Popular al municipiului Alba Iulia. A urmat apoi „dezvelirea statuii ecvestre a lui Mihai Viteazul” – realizată de sculptorul Oscar Han, prezent la dezvelirea monumentului – şi vizitarea clădirii Babilon „complet renovată şi restaurată, în care sunt adăpostite acum câteva secţii ale muzeului: arheologia şi arta populară”. Potrivit Scînteii, în sălile „impunătoarei clădiri, care găzduieşte Muzeul Unirii – cea mai nouă unitate din complexul muzeistic, şi, totodată, cea mai importantă prin semnificaţie şi valoare (…) sunt expuse aproximativ 30.000 de mărturii documentare, un inestimabil tezaur istoric care înfăţişează lupta poporului român pentru făurirea statului naţional unitar”. Vizitarea muzeului s-a încheiat în Sala Unirii, unde „conducătorii de partid şi de stat au consemnat în cartea de onoare următoarele: Azi, 28 noiembrie 1968, cu prilejul aniversării semicentenarului unirii Transilvaniei cu România, aici, la Alba Iulia, locul memorabilului eveniment de la 1 decembrie 1918, a fost dezvelit monumentul lui Mihai Viteazul – înfăptuitorul primei uniri a ţărilor române într-un singur stat, au fost inaugurate Muzeul Unirii şi Muzeul de arheologie, istorie şi etnografie. (…) Clipele înălţătoare trăite aici acum o jumătate de veac vor dăinui întotdeauna în amintirea poporului nostru ca un moment luminos din istoria patriei, ca un îndemn însufleţitor în vasta operă de edificare socialistă a ţării, realizată în strânsă unitate de clasa muncitoare, ţărănime, intelectualitate, de toţi oamenii muncii, indiferent de naţionalitate, sub conducerea PCR, închinat înfloririi RSR, înfăptuirii idealurilor nobile ale comunismului.”
În a doua parte a vizitei la Alba Iulia, conducătorii de partid şi de stat au participat „la o mare adunare populară care a avut loc pe platoul din faţa Sălii Unirii”, eveniment la care au fost prezenţi „numeroşi participanţi la înfăptuirea actului unirii de acum 50 de ani, precum şi membri ai gărzilor naţionale române care au participat activ la lupta pentru unire”.
A doua zi, după vizita la Alba Iulia, şedinţa jubiliară a Marii Adunări Naţionale consacrată semicentenarului unirii Transilvaniei cu România a fost transmisă în direct de la Sala Palatului de „posturile noastre de radio şi televiziune”. Pentru cei care nu au fost pe „recepţie” la momentul respectiv, Scînteia avea să publice integral, pe parcursul mai multor ediţii, „lucrările şedinţei”. În acelaşi timp, discursul fluviu ţinut de Ceauşescu avea să se materializeze într-o carte de 68 de pagini, publicată de Editura Politică „într-un tiraj de masă”, sub titlul Expunere la şedinţa jubiliară a Marii Adunări Naţionale consacrată sărbătoririi semicentenarului unirii Transilvaniei cu România (29 noiembrie 1968). Totodată, undeva „ascuns” printre coloanele Scînteii, românii puteau citi că „în cinstea aniversării a 50 de ani de la unirea Transilvaniei cu România”, la Editura Politică apăruse lucrarea semnată de I. Gheorghiu şi C. Nuţu, intitulată sugestiv Adunarea naţională de la Alba Iulia – 1 decembrie 1918 (128 pag.). [va urma] (Mihăiţă ENACHE)
Numărul 808
