Pe meridianele planetei noastre românii talentați au lăsat amintiri frumoase de-a lungul timpului, vibrații ce au adus chiar un crescendo civilizator benefic. Așa s-a întâmplat și cu Lola Violeta Ana-Maria Bobescu, cea cunoscută și cu supranumele de Diva cu vioara. Aceasta a fost o strălucită violonistă și profesoară de vioară, artista despre care maestrul Yehudi Menuhin spunea că „e cea mai mare şi mai frumoasă violonistă a lumii.”
Lola Violeta Ana-Maria Bobescu s-a născut la 9 august 1921, la Craiova, și a decedat la 4 septembrie 2003, în localitatea Spa, din Valonia (Belgia). Şi-a început studiile muzicale de timpuriu, de la vârsta de 5 ani, cu tatăl său, compozitorul și dirijorul Aurel Bobescu, continuându-le la École Normale de Musique din Paris (1928-1935), cu Marcel Chailley (vioară) și la Conservatoire National de Musique din Paris (1931-1935), cu Jules Bucherit, obținând la absolvire Prix d’Excellence. A luat lecții particulare de vioară și cu George Enescu și cu Jacques Thibaud.
După ce a debutat la vârsta de 6 ani în Craiova, într-un recital de vioară acompaniată la pian de Aurel Bobescu, stârnind senzație, Lola Bobescu a cucerit faimă internațională la 17 ani, apărând la Paris (1936) cu orchestra Colonne sub bagheta lui Paul Paray, unde a interpretat Concerto roumain de Stan Golestan.
Solistă-concertistă timp de peste 60 de ani, Lola Bobescu a fost una dintre violoniștii români cu cea mai solidă carieră artistică. Stabilită în Belgia, a fondat și a condus formațiile Solistes de Bruxelles, actuala L’Orchestre de Wallonie din Liège, și Cvartetul de coarde L’Arte del Suono din Bruxelles.
Lola Bobescu a avut și activitate pedagogică, fiind profesoară de vioară la Conservatorul din Liège (1962-1974) și la Conservatorul regal din Bruxelles. A făcut parte din juriul concursurilor internaționale de vioară Reine Elisabeth de Belgique (1971 și 1993). A colaborat cu marile ansambluri orchestrale ale lumii, precum Filarmonicile din Berlin și Londra, orchestrele franceze Colonne, Pasdeloup și Lamoureux, orchestra Concertgebouw din Amsterdam, Orchestre de la Suisse Romande din Geneva, orchestra Accademia Santa Cecilia din Roma ș.a. A concertat și în recitaluri de muzică de cameră, adesea acompaniată de pianistul Jacques Genty.
Deși stabilită în străinătate încă înainte de încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, Lola Bobescu a revenit în România cu regularitate, apărând în concerte cu orchestrele Filarmonicii și Radio din București, precum și în provincie la Craiova, Brașov, Iași, Timișoara etc.). A înregistrat la casele de discuri Electrecord, Decca, Columbia, Nippon Program, Arcophon etc. Violonistă de excepțională forță artistică, în ciuda fizicului delicat, Lola Bobescu a îmbinat cu echilibru virtuozitatea tehnică cu simplitatea și austeritatea interpretativă. Puritatea expresiei lirice, claritatea intonației, comunicativitatea caldă a frazării muzicale, originalitatea concepției interpretative au situat-o pe Lola Bobescu în fruntea ierarhiei violonisticii feminine internaționale. În amintirea sa, la Bruxelles, în cartierul Woluwe – Sint – Lambert, există o stradă care se numește Lola Bobescu. (George V. GRIGORE)