Muzeul Naţional de Istorie a României a anunţat că dosarul „Limes Dacicus”, rezultat al activităţii desfăşurate în cadrul Programului Naţional LIMES, finanţat de Ministerul Culturii, a fost înaintat la UNESCO pe 31 ianuarie 2023. Ambasadoarea României la UNESCO, Simona-Mirela Miculescu, a fost cea care a înmânat de curând directorului Centrului Patrimoniului Mondial, Lazare Eloundou Assomo, dosarul de nominalizare a Limesului Dacic pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial.
Evenimentul a avut loc cu participarea coordonatorilor acestui dosar: Irina Iamandescu – director adjunct al Institutului Naţional al Patrimoniului, Felix Marcu – manager al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei şi preşedinte al Comisiei Naţionale Limes şi Barry Gamble – expert şi consultant internaţional în patrimoniu cultural.
Limesul Dacic reprezintă o parte a dosarului „Frontiere ale Imperiului Roman”, care reuneşte elementele de frontieră ale Imperiului Roman, a cărui extindere maximă a fost atinsă în cursul secolului al doilea, acoperind o distanţă de peste 7.000 de kilometri.
La elaborarea dosarului „Limesului Dacic” au participat experţi din cadrul Ministerului Culturii, Institutului Naţional al Patrimoniului, Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, în cooperare cu membrii Comisiei Naţionale Limes şi reprezentanţi ai altor instituţii partenere. Echipa coordonată de Muzeul Naţional de Istorie a României, alături de specialişti de la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti, a pregătit documentaţia necesară pentru 27 dintre cele 80 castre incluse în dosar, reprezentând un traseu de aproximativ 900 de kilometri, începând de la Drobeta până la Sucidava, apoi de-a lungul râului Olt, de la vărsarea acestuia în Dunăre şi până la Hoghiz, incluzând şi aşa-numita linie transalutană, de la Râşnov până la Dunăre.
Dosarul va face obiectul unei evaluări tehnice a „International Council on Monuments and Sites”, principalul organ de evaluare al UNESCO pentru obiectivele culturale propuse spre înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial, o decizie privind înscrierea urmând a fi luată în cadrul sesiunii Comitetului Patrimoniului Mondial din 2024.
Dar ce este „Limesul Dacic”? Este cel mai lung sector de frontieră terestră romană din Europa, cu toate fortificațiile sale. Limesul Dacic a devenit de-a lungul existenţei provinciei un sistem defensiv foarte complex, cu caracter de unicat. În pofida complexităţii sale aparte şi a volumului foarte mare de muncă, consorţiul format în cadrul programului naţional LIMES a dus la bun sfârşit o misiune pe care mulţi o considerau imposibilă. Mai multe informații se pot obține din Buletinul LIMES, o publicaţie susţinută de Comisia Națională Limes (Str. C. Daicoviciu 2, Cluj-Napoca, contact@LimesRomania.com www.LimesRomania.com).
O parte dintre siturile documentate nu au fost incluse în dosarul de nominalizare întrucât nu îndeplineau condiţiile UNESCO, dar au fost prezentate şi publicate în rapoarte extinse fundamentate pe cercetarea desfăşurată în cadrul programului. Realizarea acestei documentaţii a fost o excelentă oportunitate de a acumula informaţii noi despre frontierele romane şi despre civilizaţia romană în general, publicate în special în revista instituţiei, „Cercetări Arheologice”, fapt care a dus la un salt spectaculos al cunoştinţelor noastre în acest domeniu. Aceste date se regăsesc, de asemenea, în multe alte studii şi comunicări realizate de membrii echipei coordonate de MNIR.
În vederea pregătirii dosarului dunărean, demers realizat în paralel în cadrul programului, a fost documentate tronsonul dobrogean de 400 km, cuprins între Durostorum şi Dunavăţu de Sus, incluzând până acum 25 de castre şi alte instalaţii conexe. Pe teritoriul Munteniei au fost documentate 12 avanposturi (castre şi fortificaţii temporare), care vor face parte din dosarul dunărean. Frontiera dunăreană va face parte dintr-un alt dosar, întocmit împreună cu Croația, Serbia şi Bulgaria.
Urmează o perioadă de evaluare de către specialiştii UNESCO, punerea în deplin acord dintre autorităţile centrale cu cele locale şi finalizarea cercetării unor situri, mai puţin investigate în trecut. În paralel, potrivit reglementărilor Programului Naţional Limes, echipa coordonată MNIR va finaliza documentarea cercetării întregului sector dunărean, care va constitui obiectul altul dosar pe care România şi-a propus să-l depună la UNESCO.
Câteodată, cel mai greu lucru este să ne definim pe noi înşine, privindu-ne în oglindă. De aceea, pe baza rezultatelor cercetărilor noastre despre noi, a devenit binevenită o privire de ansamblu „din afară”. Să aflăm cum ne văd şi ceilalți, ce credem noi că arătăm şi ce văd ceilalți, de fapt. Nu întotdeauna, fără un anumit background de cunoştințe, reuşim să transmitem cel mai bine specificitatea patrimoniului nostru. Aşa că, la fel cum un strateg de brand te ajută să îți defineşti imaginea pe baza unor atribute evidente, dar pe care nu le-ai integrat astfel încât să te faci înțeles, tot aşa, un consultant extern pe patrimoniu te poate ajuta să îți conştientizezi valoarea în raport cu valoarea universală. Barry Gamble, expert în întocmirea dosarelor UNESCO şi consultant în cadrul Programului Național Limes, tocmai oferă o valoroasă perspectivă critică asupra abordării specialiştilor noştri în ceea ce priveşte dosarul Limesului dacic pentru înscrierea în patrimoniul universal. Şi astfel învăţăm foarte multe despre cum trebuie să spunem anumite lucruri despre noi înşine.
Limesul Dacic este un proiect meritoriu şi demn de laudă. El va aduce noi dovezi ale continuităţii poporului nostru pe aceste meleaguri şi va crea posibilitatea dezvoltării turismului istoric. (George V. GRIGORE)
Surse: limesromania.ro; plural.upsc.md; danubelimes-robg.eu
Numărul 808
