– Pentru început, vă rog să vă prezentaţi.
– Sunt Liliana Ploeşteanu, sufletul şi mâinile din spatele lucrărilor de pe pagina de Facebook „Liliana Deco Art” („Liliana Deco Art” / Instagram, Liliana Ploesteanu România / Pinterest). Am 54 ani. Ca profesie, am lucrat în presa scrisă ca tehnoredactor, la o publicaţie din Tulcea, iar în ultimii 17 ani am lucrat în Ministerul Afacerilor Interne. Sunt pensionară. Vorbind despre pasiuni, am destul de multe, adunate în timp. De exemplu, am cochetat puţin cu vitraliile, lucrând cu sticla colorată, am colecţionat şerveţele (de aici şi primul impact cu arta decoupage-ului), recondiţionez piese de mobilier sau de decor, sau creez de la zero mici obiecte decorative, creez mărţişoare sau ouă decorative. Acum, fiind în preajma sărbătorilor de iarnă, am foarte multe proiecte ce au legătură cu Crăciunul (globuri, cadouri tematice, sticle decorative). Nu sunt adepta uitatului la televizor fără să fac ceva şi mă plictisesc lucrând aceleaşi obiecte. Motto-ul lucrărilor mele este „Creativitate şi diversitate”. Unele dintre lucrările mele au fost şi recompensate, participând la diverse competiţii: Premiul III la Concursul „Poveste de Paşte” ediţia a VII-a organizată de Consiliul Judeţean Tulcea, Premiu de creativitate la ediţia a VIII-a din cadrul aceluiaşi concurs, în patru ediţii am fost fericita câştigătoare a Trofeului concursului organizat de „Do Art” Oradea, şi Premiul I la categoria handmade la concursurile organizate de Do Art Oradea şi, nu în ultimul rând, Premiul I din cadrul Concursului Internaţional de Arte ediţia a IV-a.
– Felicitări! Cum a fost anul 2025 pentru preocupările dumneavoastră artistice?
– Anul 2025 a fost pentru mine mai creativ ca oricând. An după an, învăţ tehnici noi şi încerc mereu să mă autodepăşesc. Încerc să mă perfecţionez, participând la cursuri online, exersez după videoclipuri de pe youtube, sau atunci când am o idee încerc să o pun imediat în practică să nu o uit. Mă bucur şi că strădania mea nu este în zadar. Sunt persoane care mă apreciază şi de fiecare dată apelează la mine pentru idei de cadouri. Da, recondiţionarea de mobilier, sau mici obiecte decorative face parte din cartea mea de vizită. Îmi lucrez singură transferurile de imagine (care se disting prin unicitate). Se găsesc pe piaţă coli imprimate cu transfer de imagine pe care orice copil le poate lipi pe obiecte, ca nişte abţibilduri, dar transferurile mele sunt total diferite. Faptul că am ceva cunoştinţe de tehnoredactare mă ajută enorm. Lucrez în Corel Draw, în Photoshop, fac colaje sau inserez text (după caz)… Anul trecut soţul meu mi-a făcut cadou un aparat de gravat/tăiat cu laser, care mă ajută enorm.
– Ce visaţi finalul lui 2025, dar şi pentru următorii ani?
– Îmi doresc să închei decoraţiunile începute şi să le ofer la timp, să reuşesc să lucrez şi câteva decoraţiuni pentru mine. Am şi un abajur de veioză în stil Tiffany pe care sper să-l finalizez. Următorii ani? Am câteva piese de mobilă care aşteaptă să fie recondiţionate.
Timpul mi-a dovedit că pot lucra şi repede şi bine. Sunt şi zile când am un obiect la care privesc zile întregi fără să îmi vină ideea genială…
– Cum vreţi să se desfăşoare lumea dumneavoastră, lumea artei, lumea în general?
– În lumea mea oamenii sunt buni, iubesc frumosul, iubesc şi apreciază creativitatea. Îmi place să cred că m-am înconjurat de astfel de oameni şi asta mă face fericită, mă ajută să continui. Lumea artei? Este plină de controverse însă. Gusturile oamenilor sunt diferite. Pentru că oamenii sunt diferiţi. Însă e plăcut să vezi că e mereu forfotă în acest segment al vieţii. Parcă tot răul din lume dispare când vezi entuziasm, când vezi că timpul capătă un sens în fiecare obiect creat. Păcat doar că materialele nu sunt tocmai ieftine şi în ceea ce priveşte obiectul rezultat, uneori nu reflectă întocmai valoarea lui reală. Oamenii au devenit individualişti. Oricum ar fi lumea, cred că noi, artizanii, artiştii, putem să o schimbăm prin creaţiile noastre. Glumeam cu o prietenă într-o zi spunând că eu nu cred în oameni răi şi că dacă, de exemplu, aş vedea un tanc pe stradă, m-aş apropia să desenez pe el câţiva fluturi. Aşa cum acasă, îi spun soţului meu adesea că, orice loc în care cândva a fost un cui, poate fi acoperit cu un fluturaş din hârtie. Suntem ceea ce gândim şi acţiunile noastre îşi vor pune amprenta pe generaţiile viitoare.
CONCLUZIA? Foarte frumos! Felicitări din tot sufletul! Urăm artistei noastre multă inspiraţie, noi realizări impresionante şi evident noi premii la competiţiile viitoare! Multă sănătate tuturor şi nu uitaţi să …zâmbiţi!
Aristotel BUNESCU
https://agentiadepresaculturalasisportiva.wordpress.com
Numărul 808
