La război pentru România Mare (II)
Data:
22 noiembrie 2018
Aniversarea Unirii la Alba Iulia La Alba Iulia, „aniversarea celor 25 de ani de la Unire s-a sărbătorit într-un cadru sobru. Fastul a fost înlocuit printr-o manifestaţie de demnitate, iar participarea poporului compensată prin prezenţa cărturarilor şi a tineretului”, transmitea prin telefon corespondentul Universului. Primul semn de sărbătoare: „drapelele arborate pe toate clădirile şi coroana de brad depusă pe mormântul lui Horia, Cloşca şi Crişan de către o delegaţie de ţărani din Albac”. Programul manifestării includea oficierea unui TeDeum şi a unui parastas pentru eroii Unirii. „Lumea este în aşteptarea făuritorilor actului din 1918 şi a generaţiei de luptători pentru Dezrobire. În biserică palpită emoţia. Treptele sunt urcate domol de două doamne îmbrăcate în negru. Sunt d-nele Ciceo Pop şi Goldiş, care iau loc în faţa altarului, însoţite de d-nele Valeriu Branişte şi Dragomir. Peste câteva minute apare Aurel Vlad care animează sufletele. Marele îndrumător al activismului ardelenesc poartă acelaşi costum ca în 1918. (…) Serviciul divin este oficiat de protopopii Alex. Baba şi dr. Nic. Vahiu, asistaţi de un sobor de opt preoţi. Răspunsurile le dă corul Episcopiei, condus de Vasile Macovei.” După oficierea slujbei, asistenţa s-a îndreptat spre sala Unirii, unde s-a hotărât, în 1918, actul istoric. Conform Universului, „festivitatea s-a terminat la ora 14:30 prin intonarea imnului Deşteaptă-te române.”
Pierdut printre coloanele largi ale Universului se regăsea şi apelul Muzeului Regional Alba Iulia „pentru strângerea documentelor Unirii”. Astfel, „oraşul Alba Iulia, metropola românismului şi locul sfânt unde s-a pecetluit pentru totdeauna, prin unanima voinţă naţională, actul solemn de la 1 Decembrie 1918, are un puternic muzeu cu o bogată secţiune închinată Unirii. Acest muzeu a urmărit şi în trecut, ca una din datoriile sale cele mai de seamă, strângerea la un loc a documentelor Unirii. Astăzi, la un sfert de veac de la această dată memorabilă între toate şi în clipele grele prin care ne este sortit să trecem, adunarea acestor relicve în Pantheon-ul de la Alba Iulia nu este numai o pioasă aducere aminte a celui mai important eveniment din istoria Transilvaniei, ci şi o imperioasă necesitate naţională. În acest sens şi pentru a aduce la îndeplinire unul din scopurile mari ale acestui aşezământ de cultură din inima Ardealului, acela de a pune în faţa generaţiilor tinere dovezile vredniciei străbune, adresăm pe această cale instituţiilor, făuritorilor Unirii şi tuturor oamenilor de bine, un călduros apel cu rugămintea de a binevoi a da în păstrare sau în deplină proprietate Muzeului Regional din Alba-Iulia orice act, manifest, scrisoare, tablou, hartă, stampă, obiecte de orice fel, în legătură cu Unirea cea mare. Păstrarea şi expunerea în cele mai bune condiţiuni sunt asigurate, iar folosirea în publicaţiile muzeului sau ale cercetătorilor istoriei naţionale va fi mult uşurată, ceea ce constituie o contribuţie neasemuit de mare pentru cauza noastră şi pentru mărirea zestrei spirituale a neamului românesc.”
Eliberarea Ardealului
În 1944, războiul la care România se angajase în urmă cu trei ani era pierdut. În ciuda jertfelor aduse pe câmpul de luptă pentru eliberarea pământului românesc, „brazda din răsărit” se afla dincolo de linia frontului, acolo unde în locul tricolorului flutura drapelul roşu sovietic. Ieşirea României din alianţa cu Germania în august 1944 şi alăturarea Naţiunilor Unite a oferit momentul prielnic pentru mult-aşteptatul avânt peste Carpaţi. „Suferinţele fraţilor noştri din Ardeal au ajuns la culme în vara anului 1944, când prin actul
din 23 august 1944, am pornit la luptă alături de armatele sovietice, pentru desrobirea lor şi a Ardealului de sub jugul maghiar”, nota revista Grănicerul. Astăzi Ardealul respiră liber, trupele inamice fiind respinse de bravele trupe române şi sovietice. (…) Comemorarea zilei de 1 Decembrie 1918 s-a făcut în toată Ţara cu entuziasmul reţinut al vremurilor de război, însă cu marea bucurie sufletească a actului de dreptate făcut Neamului Românesc. În toate oraşele şi satele din Ţară s-a sărbătorit Unirea Ardealului cu Patria mumă. Capitala încă de dimineaţă a îmbrăcat haina de sărbătoare, împodobindu-se pretutindeni cu drapele române şi aliate. În toate bisericile s-au oficiat slujbe de preamărire către Atotputernicul, în şcoli s-a comemorat marele act al Unirii, în cazărmi s-a explicat semnificaţia Unirii, legând-o de marile acte istorice şi fapte eroice de arme ale trupelor române şi Armatei Roşii care ne-au redat Ardealul răpit.”
Începând cu ora 11, la Patriarhie a fost oficiat „un TeDeum la care a asistat Casa Regală a MS Regelui, membrii guvernului, misiunile aliate, înalţi demnitari civili şi militari, cavalerii Ordinului Mihai Viteazul şi Ordinului Ferdinand”.
După oficierea serviciului religios de către IPS Patriarh Nicodim, generalul Iosif Teodorescu, Comandantul Militar al Capitalei, a vorbit celor prezenţi: „Timp de patru ani, ziua de 1 Decembrie a fost o zi de doliu pentru neamul nostru. Astăzi, uniţi într-o alianţă de nesdruncinat, Transilvania de Nord a fost complet eliberată, prin sacrificiile de sânge ale armatei sovietice şi ale diviziilor române de sub comanda generalului Malinowski. Faptele eroilor noştri căzuţi la datorie pe Mureş, Crişuri, Someş, cum şi pe atâtea alte meleaguri ale Transilvaniei, cinstesc neamul românesc, reînvie trecutul şi deschid larg porţile viitorului.” (Mihăiţă ENACHE)
Numărul 808
