Nu se putea mai bine de aşa. Miercuri, 27 martie 2024, în chiar ziua în care sărbătoream 106 ani de la unirea Basarabiei cu Ţara, s-a deschis şi expoziţia „Un secol de pictură basarabeană” la Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) din Bucureşti. 100 de lucrări de pictură din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al Moldovei vor rămâne pe simezele de la parterul Galeriei Naţionale din Bucureşti până în data de 30 iunie 2024.
„Muzeul Naţional de Artă al Moldovei din Chişinău prezintă publicului bucureştean o expoziţie de pictură basarabeană, probabil cea mai importantă organizată la Bucureşti în ultimul secol. Cuprinzând o perioadă de peste o sută de ani, în acelaşi timp, evitând lucrările cu tematică ideologică specifică epocii sovietice, selecţia de lucrări oferă o privire asupra ansamblului principalelor caracteristici şi tendinţe estetice ale picturii basarabene. Expoziţia probează consolidarea identităţii culturale comune, contribuind la integrarea plenară a creatorilor din Republica Moldova în arta românească.”, a declarat Tudor Zbârnea, director general, Muzeul Naţional de Artă al Moldovei din Chişinău. „Muzeul Naţional de Artă al României dezvoltă o relaţie privilegiată cu Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, această expoziţie înscriindu-se într-o serie de proiecte dezvoltate împreună în ultimii ani. Spre deosebire de precedentele expoziţii, care au avut un caracter monografic, aceasta este prima expoziţie de sinteză care îşi propune să facă vizibilă în România pictura moldovenească în ansamblul său, de la finalul secolului al XIX şi până în prezent. Sperăm să fie, în acelaşi timp, un eveniment de rezonanţă al vieţii culturale de pe ambele maluri ale Prutului, care să dea un impuls colaborărilor bilaterale în domeniul artelor. “, declară Călin-Alexiu Stegerean, director general MNAR.
Sunt expuse picturi semnate de întemeietorii Şcolii basarabene de arte frumoase – Vladimir Ocuşco, Pavel Piscarev, Lidia Arionescu-Baillayre, Alexandru Plamădeală, Eugenia Malişevschi, Auguste Baillayre, Şneer Kogan, Nicolae Coleadici, Pavel Şillingovschi, Boris Nesvedov, Dimitrie Sevastianov, Moisei Gamburd, Gheorghe Iuster, Antoine lrisse – şi de maeştrii Mihai Grecu, Valentina Rusu-Ciobanu, Igor Vieru, Eleonora Romanescu, Elena Bontea, Sergiu Cuciuc, Dimitrie Peicev, Glebus Sainciuc, Rostislav Ocugco, Olga Orlova, Mihai Petric, Aurel David, Anatol Grigoraş, Gheorghe Jancov, Ion Jumati, Damian Iancu, Ana Baranovici, Eleonora Roma-nescu, Ada Zevin, Dumitru Peicev, Boris Kolomeeţ, Iurie Şibaev, Vilhelmina Zazerscaia, Ludmila Ţoncev, Ghenadie Tâciuc, Andrei Sârbu, Sergiu Ciuciuc, Mihai Jomir, Sergiu Galben, Inesa Ţîpin, Aurelia Roman, Mihail Miereanu, Petru Jireghea, Andrei Mudrea, însoţite de cele ale unor artişti contemporani: Andrei Sârbu, Inesa Ţâpin, Mihai Ţăruş, Tudor Zbârnea, Vladimir Palamarciuc, Ilie Cojocaru, Ghenadie Jalbă, Simion Zamşa, Vasile Moşanu, Veaceslav Fisticanu, Iurie Platon, Florina Breazu, Alexei Novikov, Igor Vieru, Varvara Sadovskaia, Elena Bontea, Valentina Bahcevan, Ivan Kavtea, Dimitrie Nicolaev, Maia Cheptănaru-Serbinova, Gheorghe Şoitu, Igor Isac, Mihail Statnâi, Vasile Moşanu, Fioghen Calistru, Nadeja Pronin, Dumitru Bolbo-ceanu, Anatol Rurac, Maria Mardare, Vasile Dohotaru, Ilie Cojocaru, Victor Guţu, Ghenadie Popescu, Anatol Danilişin, Igor Svernei, Ion Chişcă, Timotei Bătrânu, Mihail Bunea, Gheorghe Oprea, Florina Breazu.
Expoziţia este un prilej bun de a cunoaşte parcursul de culoare şi simţire al pictorilor de dincolo de Prut şi de a-l integra mişcării artistice din ţară.
Mulţumiri lui Tudor Zbârnea şi tuturor celor care au făcut posibil acest eveniment artistic, mult mai important pentru noi decât ar părea la prima vedere. (George V. GRIGORE)