Pe 8 MARTIE omenirea celebrează femeia la toate vârstele, zâmbetul, gingăşia, generozitatea şi dăruirea ei. Dacă ne-am întreba de când este trecută în calendar această aniversare, am afla că tradiţia celebrării femeii datează încă din vremea grecilor. Pe atunci, inclusiv măreţii zei din Olimp aveau o zi în care o sărbătoreau pe zeiţa Rhea, zeiţa-mamă a tuturor, asociată deseori cu pământul. Din acest motiv, odată cu ei şi pământenii sărbătoreau femeia-mamă, creatoarea tuturor fiinţelor vii şi simbol al renaşterii perpetue.
Potrivit tradiţiei, în această zi, bărbaţii le oferă mamelor, soţiilor, prietenelor, colegelor, FEMEII, buchete de flori şi mici cadouri. În anumite ţări, Ziua Internaţională a Femeii coincide cu Ziua Mamei, sărbătoare în care mamele şi bunicile primesc cadouri de la copii şi nepoţi.
Iubire, recunoştinţă şi respect!
În 1908, 15.000 de femei au mărşăluit în New York City cerând un program de lucru mai scurt, salarii mai bune şi dreptul la vot, iar în 1909, potrivit unei declaraţii a Partidului Socialist din America, Ziua Internaţională a Femeii a fost stabilită pe 28 februarie. Un an mai târziu, în 1910, la o Conferinţă a Muncitoarelor de la Copenhaga, unde au participat peste 100 de femei din 17 ţări, s-a hotărât ca Ziua Femeii să fie sărbătorită în aceiaşi zi peste tot în lume. Data de 8 martie a fost aleasă în 1913. Ziua Internaţională a Femeii este astăzi sărbătoare oficială în aproape toată lumea.
Printre femeile celebre ale lumii, pe care le-am sărbătorit şi continuăm să le sărbătorim pe 8 martie, sunt şi multe românce. La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, pe plaiul românesc au trăit personalităţi feminine de excepţie. Chiar dacă la începutul perioadei la care ne referim în România femeilor nu le era recunoscut dreptul de vot, astfel încât participarea lor la viaţa politică era restricţionată de normele legale în vigoare, ele se bucurau de acces la educaţie în toate formele de învăţământ, România fiind, din acest punct de vedere, mai avansată decât alte state europene. În ceea ce priveşte mişcarea feministă din România, în această perioadă sunt fondate primele organizaţii şi asociaţii de femei, a căror activitate era vizibilă mai ales prin intermediul revistelor şi a ziarelor publicate. Acestea militau în principal pentru emanciparea femeii prin cultură şi educaţie. (M.V.I.)
Cântec femeiesc
Adrian PĂUNESCU
Aşa e mama şi a fost bunica,
Aşa suntem, femei lângă femei,
Părem nimic şi nu-nsemnăm nimica
Doar nişte „ele” ce slujesc pe „ei”.
Ei neglijenţi, iar ele foarte calme,
Ei încurcând ce ele limpezesc,
Ei numai tălpi şi ele numai palme,
Acesta e destinul femeiesc.
Şi-n fond, ce fac femeile pe lume?
Nimic măreţ, nimic impunător.
Schimbându-şi după ei şi drum şi nume
Pun lucrurile iar la locul lor.
Cu-atâţia paşi ce au făcut prin casă
Şi pentru care plată nici nu cer
De-ar fi pornit pe-o cale glorioasă
Ar fi ajuns şi dincolo de cer.
Ei fac ce fac şi tot ce fac se vede,
Ba strică mult şi ele-ndreaptă tot
Şi de aceea nimeni nu le crede
Când cad, îmbătrânesc şi nu mai pot.
Aşa e mama şi a fost bunica
Şi ca ele mâine eu voi fi.
Ce facem noi, femeile? Nimica,
Decât curat şi uneori copii.
Suntem veriga firului de aţă
În fiecare lanţ făcut din doi,
Ce greu cu noi femeile în viaţă,
Dar e şi imposibil fără noi…