„JURNAL PE FRONTUL RĂZBOIULUI COMERCIAL. STUDII ŞI ANALIZE ECONOMICE” de Mircea COŞEA

O cronică a istoriei recente a economiei României în context comercial internaţional

Editura Fundaţiei „România de Mâine” aduce cititorilor săi continuarea cronicii istoriei recente a economiei României în context european şi internaţional scrisă concomitent cu desfăşurarea evenimentelor de către unu dintre marii economişti ai ţării noastre de la sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI, Mircea Coşea. Cartea are un titlu care sugerează foarte bine ideile forţă pe care le conţine: „Jurnal pe frontul războiului comercial. Studii şi analize economice”. Lansarea ei a avut loc la Târgul de carte „Gaudeamus” ediţia decembrie 2025.

Impresii generale

Cartea conţine o serie de eseuri referitoare la istoria recentă a economiei României analizate din perspectiva ştiinţei economice. Este vorba de economia reală, cea care are un impact major asupra vieţii noastre de zi cu zi. Eseurile se referă la teme majore din ultima perioadă, atât la nivel naţional, cât şi din perspectiva conexiunii României în Uniunea Europeană sau în economia globală. Problemele comerciale sunt privite din perspectiva confruntării unor interese uneori contrare generatoare de conflict. Lumea a fost martora unor confruntări duse în pragul războiului comercial între marile forţe ale economiei globale, SUA, China, Uniunea Europeană. Sunt contradicţii de natură comercială şi în cadrul unor blocuri considerate omogene, cum este Uniunea Europeană. În locul zăngănitului armelor, prin paginile scrise de Mircea Coşea în „Jurnal pe frontul războiului comercial. Studii şi analize economice” vedem adevărata luptă dintre actorii internaţionali pentru a-şi apăra fiecare interesele comerciale, generatoare la rândul lor de avantaje multiple economice sau politice.

Citind cartea observăm uşor că nici una dintre provocările majore ale economiei apărute în perioada care a făcut obiectul consemnărilor nu a scăpat analizei efectuate de Mircea Coşea: eforturile pentru a asigura adaptarea economiei şi a mecanismelor de funcţionare pentru a face faţă la încălzirea globală, tranziţia de la energia pe bază de carbon la cea verde, modificarea lanţurilor valorice în urma dinamicii fluxurilor investiţionale internaţionale, problema gestiunii apei, apariţia unui susţinător puternic al protecţionismului, Preşedintele SUA Donald Trump şi riscul apariţiei unor noi bariere în calea comerţului liber internaţional, competiţia pentru supremaţie mondială dintre SUA şi China, relaţiile din interiorul Uniunii Europene, implicaţiile pe care le-a avut adaptarea la economia în condiţii de război în Europa Occidentală în condiţiile conflictului din Ucraina, perturbarea echilibrelor internaţionale determinate de programul Preşedintelui Trump al SUA.

Găsim în acelaşi timp analize ale marelui economist Mircea Coşea asupra unor probleme permanente din istoria recentă a României: lipsa programelor şi a viziunii strategice, acceptarea mediocrităţii în ceea ce priveşte performanţele economice, cronicizarea deficitelor multiple ( ale balanţei comerciale, valutare, şi cel bugetar devenit prioritate prezidenţială), îndatorarea nesustenabilă a ţării, neconformităţile din raportările publice, relaţiile nefuncţionale din cadrul economiei naţionale, inclusiv lipsa unui sector adecvat de prelucrare de produse agricole proprii, reducerea perspectivelor de a elimina sau reduce subdezvoltarea calitativă economică a României prin lipsa interesului faţă de educaţie şi cercetare-dezvoltare, ceea ce generează dependenţa tehnologică şi de inovare faţă de investiţiile externe, accentuarea dependenţei agenţilor economici din România faţă de fluxurile comerciale şi financiare din ţările dezvoltate membre ale Uniunii Europene, valoarea adăugată mică realizată în ţară, etc.

Mircea Coşea propune şi utilizează, de fiecare dată când este cazul, indicatorii cu cea mai mare putere informaţională disponibili. Frecvent sunt utilizate grafice şi alte elemente de reprezentare capabile să susţină adecvat raţionamentele prezentate. Pot menţiona prezenţa indicatorilor de structură sau a celor de intensitate. Găsim, de asemenea, indicatori calculaţi de autor sau preluaţi din analize ale unor organizaţii internaţionale care nu fac parte din sistemul informaţional statistic curent al statelor. Mircea Coşea nu este numai un om al cifrelor, el este şi un om al măiestriei cuvântului sau al formelor literare elevate. Un domeniu în care excelează este identificarea unor termeni sau a unor concepte pe care le supune analizei. Mie, de exemplu, mi-au plăcut trimiterile la cuvântul „frecventabil”. Uneori, termenul „frecventabil”, cu referinţă pentru Guvern, apare din dorinţa de a sublinia aspectele de formă fără fond ale activităţii acestuia, sau, mai grav, a formei care contrazice fondul, generând un paradox ca cel în care <Guvernul este frecventabil dar cetăţenii devin mai săraci>. 

Impresionează curajul autorului de a aborda realist şi obiectiv, strict din perspectiva ştiinţei economice, subiecte considerate tabu de majoritatea analiştilor din domeniul economiei, unele având interacţiuni cu domeniul politic. Majoritatea problemelor au cel puţin o contradicţie iar soluţiile conţin obligatoriu efecte adverse. De exemplu, am remarcat observaţia realistă potrivit căreia, după aderarea la Uniunea Europeană, Ucraina va fi cel mai mare şi mai important concurent pe plan economic al României. Realităţile strategice nu ne împiedică însă să susţinem în continuare procesul de aderare a Ucrainei şi de integrare a ei în mecanismele politice şi comerciale occidentale.

O altă problemă cu soluţii având efecte adverse este decarbonizarea. Unele proiecte privind trecerea la economia verde pot să genereze probleme privind competitivitatea pe care Mircea Coşea nu ezită să le menţioneze. Pune accentul pe inovare şi cercetare-dezvoltare capabile să genereze reducere costuri ale tehnologiilor nepoluate. Tot din categoria soluţiilor adverse punctate în mai multe studii se află creşterea siguranţei lanţurilor valorice, direcţie care poate fi în contradicţie cu acelaşi risc pentru competitivitatea producătorilor din capul lanţului valoric. Nu în ultimul rând, Mircea Coşea include în analizele sale contradicţiile din interiorul Uniunii Europene, divergenţele existente pe diferite subiecte. Acestea au fie caracter obiectiv, pornind de la nivelul de dezvoltare, particularităţile resurselor naturale disponibile şi capacitatea sau voinţa ţărilor membre pentru a le pune în valoare, poziţia geografică. Altele sunt generate de opţiunea politică dominantă din diferitele ţări membre. În esenţă, apărarea intereselor cere implicarea mai puternică a cetăţenilor Uniunii Europene în marile proiecte ale acestei perioade.

Mircea Coşea intră în categoria analiştilor realişti, cu numeroase accente de optimism. Menţionează în multe situaţii că reuşita proiectelor supuse analizei depinde de cantitatea, calitatea şi adecvarea resurselor sau a investiţiilor alocate, de rigoarea planului elaborat şi de voinţa de a-l aplica, de orizontul de timp în care există consecvenţă în finalizarea proiectului, de mărimea forţelor care se opun finalizării proiectului şi de fermitatea susţinerii de către cei care au interes favorabil. Pentru a da încredere cititorilor asupra realismului opiniilor exprimate, autorul citează, atunci când este cazul, instituţii de cercetare, autori celebri sau organisme serioase pe plan internaţional. De altfel nici nu-şi doreşte să exprime puncte de vedere cu totul individualiste. Aşa cum a menţionat de mai multe ori, Mircea Coşea exprimă opinii şi redactează analize sau studii pe baza ştiinţei economice de astăzi.

Este de remarcat un element de consecvenţă prezent în marea majoritate a culegerilor de studii periodice scrise de Mircea Coşea: susţinerea ideilor de valoare prezentate de economişti tineri români. În „Jurnal pe frontul războiului comercial. Studii şi analize economice” este citat economistul Andrei Caramitru, aşa cum în culegerile de studii anterioare au fost identificaţi alţi colegi mai tineri. Eu văd în aceste punctări spiritul de mare pedagog al profesorului Mircea Coşea, acelaşi spirit ca în vremea în care era faţă în faţă cu studenţii avizi să-i asculte prelegerile

Câteva idei din Jurnal pe frontul războiului comercial

În studiul „Despre viitorul Buget al Uniunii Europene” ne atrage atenţia un aspect de coerenţă între politica fiscală şi strategia de decarbonizare a economiei: includerea unor taxe pe deşeurile electronice necolectate, ajustarea taxei pe carbon, a taxei piaţa creditelor de carbon, o taxă a taxelor naţionale pe tutun. Autorul ne pune astfel în temă, în calitate de cetăţeni europeni avizaţi şi implicaţi, asupra proiectelor generate la vârful Uniunii Europene în ceea ce priveşte principalul său instrument economic, bugetul acesteia.

Dezbaterile pe problemele majore ale viitorului sunt surprinse sintetic în studiul „Fragmentarea şi tensiunile geopolitice: ameninţări majore la adresa securităţii energetice”. Între factorii generatori de riscuri sunt menţionate, cu acelaşi grad de pericol, conflictul din Ucraina şi cel din Orientul Mijlociu. O axiomă a teoriei economice este reluată în susţinerea problematicii energetice: < dependenţele se pot transforma în vulnerabilităţi>. Tot în acest studiu sunt prezentate temele noi cum ar fi rezilienţa lanţurilor de aprovizionare cu energie curată sau impactul asupra strategiilor energetice generat de schimbările climatice. Sub aspectul aportului de informaţie de primă mână oferit de Mircea Coşea menţionez cele 3 scenarii ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie ( AIE): Scenariul Politicilor Declarate, Scenariul Angajamentelor Asumate şi Scenariul Emisii Nete Zero până în 2050.

Din categoria temelor de comerţ internaţional, aşa cum apare de altfel şi în titlul cărţii, unul dintre studii se referă la încercarea Uniunii Europene de deschidere a pieţelor către America de Sud, mai exact Argentina, Brazilia, Paraguay şi Uruguay, membre ale Tratatului de la Asuncion denumit < Mercado Comun del Sud>, prescurtat MERCOSUR sau Piaţa Comună a Sudului. Studiul are titlul edificator „Teama de Mercosur” şi explică atât istoricul proiectului respectiv de colaborare comercial[ cât şi raţionamentele sau interesele implicate. Orice război, aşa cum este şi cel comercial actual, include confruntări dar şi alianţe sau tentative de alianţe comerciale, foarte bine şi clar expuse de Mircea Coşea.

Una din temele fierbinţi din ultima perioadă de timp este definirea suveranismului ca doctrină în contextul ascensiunii unor lideri sau ale unor partide care invocă această orientare. În studiul „Despre ce suveranism economic vorbim”, Mircea Coşea face o amplă analiză a conceptului de suveranism, cu trimiteri la istoria gândirii economice şi politice, inclusiv personalităţi cum ar fi Friedrich List, Colbert, Gottfried von Herder, chiar şi Ho Chi Min, Karl Marx sau Simon Bolivar. Pentru înţelegerea conţinutului este utilă separarea tipurilor consacrate de suveranism: etnocultural, civic, marxist-revoluţionar şi economic. M-a bucurat să găsesc în cadrul acestui studiu referinţele pozitive ale marelui economist Mircea Coşea la beneficiile încurajării concurenţei, accelerarea inovaţiei şi a comerţului ca factori în avantajul consumatorului şi favorizând lupta împotriva sărăciei.

Pornind de la o temă de istoria gândirii economice, rolul avut de Joseph Schumpeter în definirea teoriei distrugerii creatoare, Mircea Coşea scrie, sub forma unei parabole, un text de mare profunzime cu aplicare practică pentru viitorul României. Scris sub titlul „Anul Schumpeter” avem o analiză profundă a situaţiei actuale a economiei României şi a perspectivelor sale prezentată într-un stil foarte apropiat de cel literar, pornind de la un motiv artistic. Aici Mircea Coşea îl are ca motiv economic, nu literar, pe Schumpeter, mai exact teoria sa economică. <Futuna distrugerii creative> formulată de Schumpeter este adusă în discuţie ca soluţie pentru România. Dincolo de frumuseţea stilului apropiat de literatură, în acest studiu impresionează curajul de a pune în discuţie scenarii de ieşire din criză a României. Ultimul şi cel mai potrivit scenariu are în vedere eliminarea politicului de la decizia economică, idee deosebit de curajoasă pentru tradiţia din ţara noastră. Soluţia în care cele mai importante hotărâri privind economia României să fie luate de mediul de afaceri din ţară, dacă nu ar avea puternice argumente obiective, ar putea să pară una de tip suveranist.

În studiul „O analiză a primelor efecte ale războiului comercial al lui Donald Trump „identificăm câteva adevăruri crude spuse în maniere diferite pentru a menţine, inclusiv pe considerente de stil, atractivitatea lecturii. Unele dintre adevărurile economice sunt prezentate în limbaj specializat sau profesional, altele însă le găsim sub forma unor sclipiri stilistice literare, metaforă în majoritatea cazurilor. Încă de la început se face o paralelă, comparaţie hiperbolizată din punct de vedere literar, între măsurile restrictive de austeritate ale Guvernului Bolojan, considerate de Mircea Coşea echivalentul unui război economic intern, pe de o parte, taxele vamale impuse de SUA, considerate a fi un adevărat război cu restul lumii, pe de altă parte. Mircea Coşea merge pe tot parcursul studiului în logica şi limbajul de război: <deschiderea ostilităţilor> prin <potop de tarife vamale> şi prezentarea adevăraţilor sacrificaţi, consumatorii, în principal cei americani. De fapt, la fel ca într-un război clasic în care mor mulţi civili care nu au treabă cu respectivul conflict, în războiul vamal nu suferă în principal producătorii sau comercianţii, cei cărora le sunt destinate măsurile tarifare, ci consumatorii, în special cei cu venituri mai mici, având expunerea relativă la consum mai mare. Pentru frumuseţea textului este de remarcat faptul că Mircea Coşea include şi porecla pentru politica în domeniul comercial dusă de Donald Trump: TACO, respectiv acronimul de la Trump Always Chickens Out. Prin includerea terminologiei de tip colocvial, aici, dar şi în alte studii din cartea „Jurnal pe frontul războiului comercial. Studii şi analize economice”, Mircea Coşea face un pas mare către extinderea ariei cititorilor textelor prezentate, mai exact către toţi cei preocupaţi de economie. Cei care înţeleg arta militară, războiul mai exact, văd mai bine cum deschiderea ostilităţilor comerciale, la fel ca cele militare, se face printr-un potop de tarife care înlocuiesc potopul de gloanţe, bombe sau obuze din confruntările militare.

Mircea Coşea se cantonează mereu în zona obiectivă, prezentând toate aspectele unei probleme şi evitând astfel abordările unilaterale. Astfel, în studiul „O analiză a primelor efecte ale războiului comercial al lui Donald Trump” menţionează că, pe lângă creşterea costurilor, în special pentru gospodăriile mai sărace, tarifele vamale impuse de Trump au generat totuşi reducerea importurilor americane din China şi a deficitului comercial al SUA pe această relaţie. Este totuşi puţin probabil ca producătorii americani să fie capabili să-i înlocuiască pe cei chinezi pe segmentele de piaţă cedate prin taxele vamale. În plus, suntem atenţionaţi voalat asupra consecinţelor în cascadă ale oricărui război, inclusiv cel comercial. Momentan putem identifica numai efectele din prima etapă, cele de la declanşarea războiului comercial. Interdependenţele sistemelor deosebit de complexe, aşa cum este economia, vor determina efecte multiple indirecte în fazele următoare ale confruntării. Pe de altă parte suntem atenţionaţi asupra abordărilor de tip tranzacţional ale Preşedintelui Trump, în care orice problemă se poate negocia pe baza regulilor din afaceri de tipul < mai laşi şi tu, mai las şi eu>.

Sub un titlu de metaforic, „Două veşti bune care mă întristează”, Mircea Coşea aduce din nou în dezbatere o problemă deosebit de serioasă, direcţia în care trebuie să se îndrepte România: valorificarea potenţialului intern şi susţinerea dezvoltării prin măsuri fiscale. Unanimitatea aşteptărilor către acest deziderat este prezentată tot metaforic: o dorinţă <de la firul ierbii până la vârful plopului>. Contrastul dintre exprimarea de tip poetic sau artistic şi realitatea profundă a conţinutului mesajului este evidentă. Riscurile pe termen lung sunt deosebit de grave: plecarea din ţară a generaţiilor tinere şi lipsa măsurilor de revigorare a mediului de afaceri românesc. Observăm astfel că tema capitalului autohton este recurentă în analizele lui Mircea Coşea, fiind prezentată din diferite unghiuri de vedere, toate cu acelaşi obiectiv. Tot în acest studiu revine altă temă recurentă pentru toţi analiştii serioşi ai economiei României: exportul de materie primă agricolă şi incapacitatea de a o prelucra în ţară. Aici limbajul este ceva mai dur: o astfel de structură economică cum este cea a României este specifică subdezvoltării, cu importante atribute de colonie.

În studiul „Managementul inevitabilului” sunt aduse în discuţie câteva provocări majore care ne aşteaptă pe termen scurt şi mediu: ieşirea la pensie a decreţeilor după anul 2030, creşterea cheltuielilor militare de la 3% la 5% din PIB şi oprirea fondurilor europene după 2028 datorită nivelului relativ de dezvoltare apreciat ca eligibil de UE pentru susţinere financiară. Pentru autor, talentul unui economist este capacitatea de a sesiza cadrul şi momentul în care ce este de evitat se transformă în inevitabil. Calitatea politicilor economice este nu numai atunci când evită obstacole conjuncturale, ci mai ales când abordează obstacole inevitabile.

În loc de concluzii

Prin cartea „Jurnal pe frontul războiului comercial. Studii şi analize economice”, Mircea Coşea continuă seria culegerilor de studii scrise la cald despre problemele economice ale timpului pe care îl trăim. Cine va dori să înţeleagă ce s-a întâmplat efectiv în aceste vremuri din punct de vedere ale economiei reflectate în viaţa noastră de zi cu zi va citi sigur studiile şi analizele întocmite de Mircea Coşea. Noi avem posibilitatea să citim, să înţelegem şi de ce nu să şi acţionăm în anumite situaţii pe baza acestor texte de mare valoare practică.

Lectură plăcută!!! (Conf.univ.dr. Aurelian Virgil BĂLUŢĂ. Universitatea „Spiru Haret”)