Ion Şt. BASGAN şi invenţiile sale în domeniul forajului petrolier aplicate pe plan mondial

Ion Şt. Basgan a fost un inginer şi un inventator român apreciat la nivel mondial. Este celebru pentru invenţia sa, forajul cu aplicaţia sonicităţii, şi pentru descoperirea efectului care-i poartă numele, efectul Basgan.

Ion Şt. Basgan  s-a născut pe 24 iunie 1902, la Focşani, şi a decedat în 15 decembrie 1980, la Bucureşti. Este fiul preotului ortodox Ştefan Basgan şi al Măriei, care provenea dintr-o familie veche de păstori ardeleni. A urmat Şcoala Primară nr.2 din Focşani şi apoi Liceul Internat (în prezent Colegiul Costache Negruzzi) din Iaşi, pe care l-a absolvit la 5 iulie 1920, fiind bursier şi premiant. Obţine o bursă de la Întreprinderea Steaua Română, care-i oferă posibilitatea să urmeze, în perioada 1920-1925, cursurile Şcolii superioare de Mine şi Metalurgie (Montanistische Hochschule 5) din Austria. În anul 1935, Academia Română îi acorda Premiul dr. Cornel Nicoară, pentru lucrarea Politica petrolului în funcţie de situaţia exploatărilor şi problema combustibilului.

Cercetările lui Ion Şt. Basgan în domeniul forajului petrolier prin combinarea sonicităţii cu efectul Basgan au început încă din 1932. Primele brevete n-au întârziat să apară. Dintre cele mai importante sunt de amintit: Metodă pentru îmbunătăţirea randamentului şi perfecţionarea forajului rotativ, prin rotaţie percutantă şi prin amortizarea presiunilor hidromecanice, brevetată în România (brevet nr. 22789/1934) şi mai apoi în SUA; Rotary Well Drilling Apparatus, brevetat în SUA (brevet nr. 2103137/1937) şi perfecţionat mai târziu în România: Forajul prin ciocan Rotary (brevet nr. 37743/1945).  În 1933 a luat parte ca delegat oficial al României la primul Congres Mondial de Petrol de la Londra, unde a prezentat comunicarea: Scientific Consideration of The Technic Of Modern Drilling.

Invenţiile lui Ion Şt. Basgan au revoluţionat în epocă tehnica forajului. Iniţial, aceste invenţii au fost folosite în ţară. Începând cu anul 1937, ele au fost aplicate şi în SUA, de către marile companii petroliere.

Pe durata celui de Al Doilea Război Mondial, invenţiile inginerului român au fost sechestrate, fiind deblocate abia în 1965, prin Ordinul 838/ 13.10. 1965 al Ministerul Justiţiei din SUA. Cu toate că au fost întreprinse numeroase demersuri, Ion Şt. Basgan nu a reuşit să-şi recupereze drepturile de autor cuvenite ca urmare a utilizării descoperirilor şi invenţiilor sale. Acestea au fost evaluate de o comisie de experţi germani la cca. 8,4 miliarde de dolari. Deci, între anii 1937 şi 1954, care reprezintă perioada pentru care a fost acordat brevetul, societăţile americane au executat foraje aplicând invenţia dr. ing. Ion Ştefan Basgan, realizând profituri uriaşe, fără a plăti inventatorului drepturile cuvenite şi care erau garantate de administraţia americană.

 În 1967, Ion Şt. Basgan a brevetat în Franţa, SUA, Portugalia şi Emiratele Arabe Unite invenţia Sistem de foraj rotativ şi percutant cu frecvenţe sonice, limitarea efectului presiunii arhimedice, precum şi instalaţia şi aparatura respectivă, prin care era depăşită bariera critică de 8.000 m adâncime.

Dorinţa si cercetările lui Ion St. Basgan de a pătrunde cât mai adânc in scoarţa pământului, de unde să scoată petrolul, au continuat. Astfel, în anul 1970 înregistrează în SUA un nou brevet de invenţie cu numărul 3507341 intitulat Procedura şi sistemul de forare rotativă cu vibraţie sonica impuse fluidului de foraj, care permite să se sape sonde de mare adâncime, respectiv de până la 15.000 metri.

Cutremurul din 1977 i-a distrus locuinţa; o mare parte dintre documentele originale privind viaţa şi opera sa au fost pierdute în dărâmături. A fost un moment care l-a marcat profund. După o muncă de o viaţă a rămas fără nimic, starea sănătăţii sale deteriorându-se. În 16 decembrie 1980 moare, în urma unui al doilea infarct.

De-a lungul vieţii, Ion Şt. Basgan a publicat peste 60 de lucrări, articole, teme dezbătute în conferinţe şi tratate despre tehnica forajului. Unele dintre invenţiile sale cele importante sunt: Metoda pentru îmbunătăţirea randamentului şi perfecţionarea forajului rotativ prin rotaţie percutantă şi prin amortizarea presiunilor hidromecanice; Forajul prin ciocan Rotary  şi Sistem de foraj rotativ şi percutant cu frecvenţe sonice, limitarea efectului presiunii arhimedice, precum şi instalaţia şi aparatura respectivă.

Istoria industriei petrolifere din România duce cu sine multe descoperiri importante ce au folosit tuturor din această ramură. Au fost oameni devotaţi care a revoluţionat tehnica şi procedeele aplicate şi au „coborât” cu sapele de foraj la peste 8.000 de metri adâncime, căutând bogăţiile solului şi subsolului românesc şi nu numai. Am cunoscut o parte dintre aceştia în timpul liceului (Liceul de Petrol din Câmpina; cunoscut ca Liceul Industrial nr. 1), dar şi apoi, în practica pe care am făcut-o ca operator lucrări geologice la Institutul de Cercetare pentru Petrol şi Gaze din oraş, la mina din Filipeşti de Pădure, la Schela Mislea-Buştenari (unde a lucrat ca maistru şi tatăl meu, Valeriu Grigore), la Schela Boldeşti-Scăieni şi Schela Berca – Buzău.  După absolvirea liceului am lucrat şi eu 10 ani la Schela de Foraj Lilieşti (jud. Prahova).   

În memoria strălucitului inventator român, profesor doctor inginer Ion Ştefan Basgan, a fost înfiinţată în 1998, la Bucureşti, Fundaţia Ion Basgan, din iniţiativa primului său fiu, Ion I. Basgan, realizându-se astfel o dorinţă din timpul vieţii celui care a fost autorul unor numeroase  invenţii şi alte lucrări remarcabile în planul creaţiei tehnico-ştiinţifice, în domeniul exploatării petroliere, care au revoluţionat tehnica forajului şi care au creat premizele forajului la adâncimi de până la 15 km. Fundaţia este membru asociat al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. După căderea comunismului, prin acţiunile de implicare ale fundaţiei, meritele lui Ion Şt. Basgan au fost recunoscute, atribuindu-se post mortem titlul de membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România şi al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.

În memoria omului de ştiinţă, din anul 1995, strada Caraiman din Municipiul Focşani a devenit strada Ing. Ion Basgan, prin Decizia nr. 63 a Consiliului Judeţean Vrancea, iar Şcoala nr. 2 din acelaşi municipiu a devenit Şcoala nr. 2 Ion Basgan, prin Decizia nr. 23 din 25.02.1998 a Inspectoratului Judeţean de Învăţământ Vrancea. Pe 19 iunie 2001 s-a dezvelit, la şcoala care-i poartă numele, unde a învăţat marele savant,  bustul lui Ion Ştefan Basgan. (George V. GRIGORE)

Surse: wikipedia.org; peoplepill.com; aosr.ro; inventatori.ro; itc-cluj.ro