Ion JALEA (19 mai 1887 – 7 noiembrie 1983) sculptorul cu o singură mână şi o singură voinţă

Ion Jalea, mare sculptor monumentalist, dar şi pedagog român, membru titular al Academiei Române, s-a născut la 19 mai 1887, la Casimcea, judeţul Tulcea. A sculptat toată viaţa doar cu mâna dreaptă.

„Bavarezul”, Dimitrie Hârlescu, primul pictor profesionist cu şcoală de la Constanţa, a descoperit talentul tânărului Ion Jalea şi a decis pe loc că el trebuie să urmeze o carieră artistică, lucru la care Ion Jalea nu prea visa. În urma recomandării lui Hârlescu şi cu o bursă dată de municipalitate, Jalea a plecat la studii. Absolvă în 1908 Şcoala de Arte şi Meserii; urmează studiile Academiei de Arte Frumoase din Bucureşti, avându-i profesori pe sculptorii Frederik Storck şi Dimitrie Paciurea. Îşi desăvârşeşte formaţia artistică la Paris, la Academia Julian, în atelierul lui Antoine Bourdelle. La întoarcerea de la Paris s-a înrolat în armată şi a luptat în război, unde şi-a pierdut braţul stâng. Era să îşi piardă şi piciorul, a fost grav mutilat, dar şi-a găsit resursele necesare pentru a supravieţui artistic. Ion Jalea a avut o voinţă extraordinară, a putut să lucreze şi cu acest mare handicap fizic şi a realizat o operă care a stat sub semnul unei seninătăţi clasice, numeroase monumente, statui, busturi, reliefuri, compoziţii alegorice.

În compoziţiile sale, Ion Jalea urmează legile clasice ale echilibrului, ale raporturilor armonice între părţi, ale dozajului elementelor dinamice – gesturi, diagonale ascendente sau descendente – într-un ansamblu coerent şi static. O sinteză a înzestrării sale, a perfectei îmbinări între nivelul realist şi cel alegoric, a ştiinţei împăcării tensiunilor dinamice şi statice ne oferă compoziţia Arcaş odihnindu-se, lucrarea sa cea mai reprezentativă, creată în 1926. În data de 19 martie 2009, Preşedintele României a efectuat o vizită la Luxemburg, ocazie cu care a avut loc ceremonia de inaugurare a copiei în bronz a operei de artă Arcaş odihnindu-se, donaţie a statului român către Curtea de Justiţie din Luxemburg.

Dintre sculpturile lui Ion Jalea: • Compoziţiile alegorice Căderea îngerilor şi Căderea lui Lucifer, expuse în 1915 la a XV-a Expoziţie a Tinerimii Artistice • Monumentul eroilor ceferişti, realizat în 1923 împreună cu Cornel Medrea şi amplasat lângă Gara de Nord din Bucureşti • Statuia Lupta lui Hercule cu Centaurul, amplasată în Parcul Herăstrău din Bucureşti şi datată 1925. • Statuia lui Spiru Haret, dezvelită în 1935 în Bucureşti. • Statuia lui Dumitru Brezulescu, inaugurată în 1936 în localitatea Novaci dar distrusă în 1948. • Bustul lui Mihai Eminescu, amplasat în 1943 în Rotonda scriitorilor • Bustul lui Octavian Goga, amplasat în 1943 în Rotonda scriitorilor, în Parcul Cişmigiu din Bucureşti • Bustul lui Leon Ghelerter, dezvelit în anul 1946, în curtea spitalului Iubirea de Oameni din Bucureşti • Statuia lui George Enescu, dezvelită în 1971 şi amplasată în faţa Operei Naţionale Bucureşti • Bustul lui Theodor Rogalski expus în holul Studioului de concerte Alfred Alessandrescu al Societăţii Române de Radiodifuziune • Statuia ecvestră a lui Mircea cel Bătrân, din Tulcea, turnată în bronz, dezvelită în Piaţa Republicii la data de 1 decembrie 1972 • Statuia Aruncătorul de ciocan, dezvelită în anul 1977 în Parcul Universităţii din Suceava • Grupul statuar Mama şi şcolarul, dezvelit în anul 1977 în curtea Şcolii Gimnaziale nr. 3 din Suceava. • Statuia ecvestră a lui Decebal, realizată în anul 1978 şi amplasată în Piaţa Victoriei din Deva • Grupul statuar Dragoş Vodă şi Zimbrul, dezvelit în anul 1978 în Piaţa Arboroasa din Câmpulung Moldovenesc. • Bustul lui Miguel de Cervantes, amplasat în Piaţa Spania din Bucureşti • Reliefurile Împărat şi Proletar • Reliefurile de la Obeliscul Unirii din 1859, componentă a Monumentului Unirii din Piaţa Unirii Focşani. Nu putem trece peste Mausoleul de la Mărăşeşti. Monumentul, printre cele mai importante din Europa, a fost realizat, între anii 1923 şi 1938, după planurile arhitecţilor George Cristinel şi Constantin Pomponiu, care au fost câştigătorii concursului de proiecte şi premiaţi cu 40.000 de lei aur. Monumentul a fost inaugurat în mod oficial la data de 18 septembrie 1938. Lucrările au fost demarate la 28 septembrie 1924, în prezenţa Reginei Maria şi a altor personalităţi ale vremii, şi s-au reluat după 12 ani, în 1936. Basoreliefurile Cupolei Gloriei au fost realizate de către Cornel Medrea şi Ion Jalea şi ilustrează diverse momente ale luptelor de la Mărăşeşti. Pictura interioară a fost executată de Eduard Săulescu. Arhitectul şi sculptorul Emil Wilhelm Becker, sculptor al Casei Regale, a avut o contribuţie însemnată la realizarea Mausoleului, pentru care, în anul 1924, a realizat toate sculpturile din capelă şi din interiorul criptei.

În 1921, Direcţia generală a Artelor din Ministerul Cultelor şi Artelor, a înaintat tabele cu funcţionari ai săi, propuşi spre decorare cu ocazia încoronării proiectate pentru acel an. La poziţia 110 era înscris sculptorul Ion Jalea cu propunerea „comandor al Stelei”. Alte decoraţii: Marele Premiu al Expoziţiilor Internaţionale de la Paris şi de la Barcelona, Premiul naţional pentru sculptură (1941), Premiul de Stat şi titlul de Artist al Poporului (1957), titlul de Erou al Muncii Socialiste (4 mai 1971). Din 1956 a fost preşedinte activ al Uniunii Artiştilor Plastici din România.

Există în zona veche a municipiului Constanţa, într-un superb imobil de patrimoniu cu coloane în stil brâncovenesc şi o terasă fantastică de pe care se vede marea până la Pavilionul Regal, fosta Casa Pariano (care i-a aparţinut lui Constantin Pariano, prefect al Constanţei din perioada 1900-1912 şi a fost construită după Primul Război Mondial) pe Bulevardul Elisabeta, un obiectiv turistic puţin mediatizat, despre care nici măcar constănţenii nu ştiu prea multe: Muzeul de Sculptură Ion Jalea. Un mare număr dintre sculpturile lui Ion Jalea se găsesc aici. Colecţia a fost inaugurată în august 1968 şi s-a constituit pe baza donaţiei sculptorului Ion Jalea. Ea grupează 227 lucrări, din care 119 intrate în patrimoniu în anul 1985.
Ion Jalea şi-a realizat întreaga operă sub semnul seninătăţii şi echilibrului, sub semnul cărora a realizat întreaga operă. O operă îndelungată, deoarece Jalea a murit la peste 90 de ani şi a avut şansa să lucreze mult şi să fie recunoscut, atât în tinereţe, cât şi în perioada următoare. Nu era uşor să fii recunoscut şi să ai continuitate în recunoaştere în perioada comunistă, pentru că atunci s-a produs o ierarhie a valorilor, care uneori nu avea legătură cu artele vizuale, ci cu comandamente politice. Toate acestea ne-au fost spuse de critical de artă Doina Păuleanu, directorul Muzeului de Artă Constanţa. Jalea a rezistat şi a reuşit să aibă comenzi remarcabile. De-a lungul întregii sale vieţi, Jalea a avut mai multe cicluri tematice, dar cel care a durat în toată cariera sa artistică, a fost inspirat din viaţa ţăranilor. Au fost imagini care i s-au impregnat pe retină încă din copilărie şi are câteva dintre cele mai frumoase statui de mici dimensiuni. Un al doilea ciclu, extrem de important pentru creaţia lui Ion Jalea, este cel religios. Ion Jalea a fost un mare credincios şi are opere închinate acestei deschideri către credinţă: statuia Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, modelată exemplar, care se află în Muzeul Ion Jalea. Cea de-a treia direcţie care îi străbate întreaga creaţie este inspirată de arta antică. Hercule doborând centaurul, o lucrare de mari dimensiuni, transpusă în piatră se află în Parcul Herăstrău. În Muzeul Ion Jalea sunt expuse autoportretul, portretul mamei, al tatălui şi al fiicelor sale, „femeia cu dovleci” sau „arcaşul” în viziune de interior. Arcaşul a fost una dintre formele spaţiale care l-au preocupat pe Jalea decenii de-a rândul. Prima formulă în care a întrupat arcaşul ca un soi de simbol al rezistenţei poporului român, a fost realizată când avea în jur de 26 de ani şi la ultimele a lucrat până târziu în carieră. Toate aceste lucrări pot fi văzute în Muzeul „Ion Jalea”, în care sunt expuse operele sale, care au fost donate. Artistul a dorit să doneze operele sale Constanţei, implicit Muzeului de Artă din Constanţa, pentru că de aici a pornit destinul său artistic şi acestui mediu a dorit să îi închine întreaga operă. Este inedit faptul că Muzeul Ion Jalea îi este dedicat doar celui care îi poartă numele, un lucru mai puţin obişnuit la noi. Este important de spus şi faptul că unul dintre miracolele artei noastre moderne este tocmai apariţia sculpturii, în cea de-a doua generaţie din care face parte şi Ion Jalea. Ea îi include pe Brâncuşi şi pe Paciurea, doi dintre cei mai mari artişti pe care i-a avut neamul românesc. (George V. GRIGORE)

Surse: wikipedia.org; cultural.ro, discoverdobrogea.ro; ziaruldevrancea.ro; dobrogeanews.ro; info-sud-est.ro; litoralulromanesc.ro