ÎNVĂŢAREA CENTRATĂ PE ELEV

Învăţarea centrată pe elev oferă acestuia o mai mare autonomie şi un control sporit cu privire la disciplinele de studiu, la metodele de învăţare şi la ritmul de studiu, sunt de părere experţii proiectului PROFORM, prezenţi la întâlnirea lunară cu profesorii din şcolile botoşănene. În această lună, activităţile specifice proiectului s-au desfăşurat în Şcoala Gimnazială nr. 1 din comuna Albeşti şi Şcoala Gimnazială din oraşul Ştefăneşti. Referitor la această perspectivă a tipului de învăţare, experţii PROFORM cred că aceasta subliniază caracteristicile fundamentale ale învăţării centrate pe elev, promovând ideea că elevilor trebuie să li se ofere un control sporit asupra învăţării, prin asumarea responsabilităţii cu privire la: ceea ce se învaţă, modul cum se învaţă şi de ce, momentul când se învaţă.

Prof. Corina PALADE – expert activităţi mentorat şi coaching – Proiect Proform este de părere că: Învăţarea trebuie să cuprindă activităţi de prelucrare a noii materii învăţate, care trebuie legată de ceea ce elevul ştie deja. Pentru a fi vorba de o învăţare „de profunzime” este necesar ca sarcinile să fie autentice, stabilite în context semnificativ şi legate de viaţa reală, fără a se repeta unele lucruri, deoarece acest fapt duce doar la învăţarea „de suprafaţă, mecanică.”

La rândul său, prof. Ionuţ Ştefan ANISIE – expert activităţi de bune practici, crede că: Învăţarea activă presupune utilizarea unor întrebări care antrenează elevii şi le impune acestora să îşi creeze propriile concepţii cu privire la noua materie învăţată. De exemplu: utilizarea sarcinilor şi întrebărilor care stimulează gândirea elevilor se bazează pe taxonomia lui Bloom şi nu pe simpla reamintire. Aceste sarcini şi întrebări necesită mai multă gândire şi prelucrare:
Analiză: întrebări de tip „de ce? ”,
Sinteză: întrebări de tip „cum?”, „ai putea să?”
Evaluare: întrebări de judecată;
Utilizarea lucrului în grup, care solicită elevilor să discute materia învăţată, astfel încât colegii să se verifice între ei şi să înveţe unii de la alţii; utilizarea studiilor de caz care leagă subiectul discutat de viaţa reală sau de experienţele anterioare şi deci de învăţarea anterioară. ”

Este foarte important ca profesorul să monitorizeze predarea, pentru a fi sigur că informaţia se transmite corect şi că poate servi ca punct de plecare pentru diverse întrebări, pentru a stimula cooperarea, pentru a asigura implicarea şi participarea tuturor membrilor colectivităţii – elevii.

Fiecare activitate a proiectului urmăreşte profesionalizarea cadrelor didactice prin formare continuă, asigurarea calităţii educaţiei prin formarea profesională continuă şi asigurarea unei educaţii incluzive de calitate. Acest proiect de formare continuă este finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020 care urmăreşte integrarea nevoilor de dezvoltare a resurselor umane în ansamblul programelor şi politicilor publice ale României şi are în vedere valorizarea capitalului uman, ca resursă pentru o dezvoltare sustenabilă în viitor. Se are în vedere, în cadrul acestui proiect, elaborarea de studii de cercetare privind dezvoltarea profesională a personalului din învăţământul preuniversitar. Acesta este implementat de Asociaţia Societatea Naţională Spiru Haret pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoşani şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Giurgiu. (Lect. univ. dr. Sorin BEJAN, Expert media – Proiect PROFORM)