Întâlnirea informală a Consiliului Consultativ SUERD din 12 mai 2020 a scos în evidenţă faptul că, urmare crizei actuale, Uniunea Europeană poate revizui finanţările pentru cooperare macro-regională. La întâlnire, secretariatul consiliului a făcut o prezentare a Planului de Acţiune SUERD (document aprobat de Comisie), precum şi o sinteză a activităţilor Consiliului Consultativ sub mandatul secretariatului deţinut de USH Pro Business. Au fost prezentate proiectele importante sintetizate de USH Pro Business pe baza propunerilor membrilor consiliului, după care a urmat o dezbatere cu reprezentanţii societăţii civile.
Planul de Acţiune a fost rezultatul unor ani de eforturi; în cele din urmă a fost adoptat, iar, în prezent, acţiunile propuse iniţial în document fac obiectul unor noi prioritizări, pentru identificarea acelora care se vor putea bucura de finanţare imediată de la UE. Coordonatorul naţional SUERD, din cadrul MAE, a amintit şi despre dezbaterile pe tema bugetului Uniunii Europene, şi despre unele revizuiri foarte probabile în structura acestuia ca urmare a pandemiei. Din aceste motive, statelor membre SUERD li s-a solicitat să identifice cel mult trei acţiuni prioritare pentru fiecare axă prioritară, pornind de la cele 6-7 pe fiecare AP existente în Planul de Acţiune aprobat, agreat de Comisia Europeană. Aceste acţiuni prioritare vor trebui ulterior transpuse adecvat în exerciţiul prezent de programare a fondurilor UE. Coordonatorul naţional a opinat că dezbaterile care au loc la nivelul Uniunii Europene pe marginea bugetului ne conduc către ipoteza că, pe viitor, vor putea fi alocate mai multe fonduri către domenii precum: protecţia mediului, dezvoltarea democraţiei, a statului de drept, şi mai puţine fonduri către transporturi sau conectivitate.
Reprezentanţii Ministerului Muncii, Direcţia Politici şi Servicii Sociale, au subliniat că prioritatea incluziunii sociale şi reducerii sărăciei în SUERD sunt esenţiale, cu atât mai mult cu cât societatea civilă din România a insistat ca acest aspect să fie prioritar în SUERD.
Dezbaterea s-a axat pe identificarea proiectelor pe care CC SUERD îşi propune să le susţină şi implementeze. Prezentarea Planului de Acţiune SUERD a avut rolul de a ajuta membrii societăţii civile, ONG-urile şi alţi reprezentanţi ai CC SUERD să încadreze mai bine proiectele deja propuse, în funcţie de acţiunile definite pe arii prioritare în documentul strategic aprobat. La orice scriere de proiect pe Strategia Dunării trebuie avută în vedere urmărirea obiectivelor strategice din document. Consiliul Consultativ şi-a exprimat punctul de vedere că, nici până în prezent, nu se cunoaşte cu exactitate maniera în care proiectele SUERD vor fi evaluate. Schiţele programelor operaţionale viitoare pot fi analizate, iar CC SUERD trebuie să le urmărească pentru a avea repere asupra relevanţei ghidurilor din perspectiva SUERD. Totuşi, în opinia consiliului, acest lucru este încă insuficient, fiind nevoie de o clarificare din partea autorităţilor de management a programelor operaţionale asupra modului de evaluare a proiectelor SUERD şi asta în baza unei consultări prealabile.
„Avem temerea că, precum cotele apelor Dunării, care sunt în scădere urmare secetei, şi cotele de interes pentru SUERD, în actualul context de criză, scad la nivel naţional şi european. Poate fi un sindrom al depresiei economice europene, deşi ambiţia acestei strategii este să creeze prosperitate, reducerea decalajelor şi a sărăciei, tocmai pentru a răspunde solidar la astfel de situaţii”, a declarat conf. univ. dr. Costin Lianu, director general USH Pro Business, reprezentant al Secretariatului CC SUERD. Acesta a continuat: „Noi suntem datori să luptăm pentru reducerea decalajelor şi combaterea sărăciei, prin aportul societăţii civile. Vom insista şi pentru proiecte precum digitalizarea sub toate aspectele ei, coridoarele logistice şi de comerţ, agricultură sustenabilă, de preferat ecologică (bursele de produse, reţele de comercializare şi standarde), specializarea inteligentă în agricultură şi dezvoltare rurală, dezvoltarea unui concept de sănătate umană în contextul actualei pandemii, reţele de centre locale, regionale de inovare, internaţionalizare, acces la cunoştinţe, incluziune socială şi pre-gătire, managementul zonelor protejate, dezvoltarea sustenabilă a Deltei Dunării, iniţierea în scrierea de proiecte europene, Horizon Europe ş.a. Nu înţeleg de ce ar trebui să reducem fondurile pe SUERD. Dacă ne uităm la dezbaterile mondiale legate de situaţia creată de COVID-19, vedem că se pune mai mare accent pe zona de prevenire a unor pandemii, de combatere a efectelor acestora, pe ideea de teritorii reziliente la astfel de provocări.”
De asemenea, au fost dezbătute teme legate de dezvoltarea capacităţii administrative şi a intercomunalităţii în România şi alte ţări dunărene, care ar trebui să fie o prioritate în strategie. În condiţiile în care autorităţile locale, primarii ştiu foarte puţin sau deloc despre strategie, s-a propus înfiinţarea de birouri de informare SUERD la nivel local, în care oameni pregătiţi, ofiţeri dunăreni să poată aduce strategia mai aproape de comunităţile locale. A fost subliniată importanţa dezvoltării de proiecte pentru tineri, care să acceseze fonduri pentru comunităţile lor, împreună cu ţările membre din Strategia Dunării. De o mare importanţă rămâne tema turismului şi realizarea de proiecte integrate de dezvoltare a turismului, pe sănătate, dar şi rural, cultural, ecologic, religios.
Alte aspecte importante subliniate au fost: dezvoltarea, la nivel naţional, împreună cu Ministerul Tineretului, a 350 de centre de tineret educative, cu reconversie profesională şi promovarea agriculturii ecologice, cu accent pe produsele româneşti.
O altă concluzie importantă a fost că Strategia Dunării are nevoie de abordări bine structurate, astfel încât proiectele să aibă continuitate. Au fost propuse proiecte de întărire a rolului societăţii civile, atât în SUERD, cât şi în toate domeniile care vizează cetăţenii, şi solicită CC să transmită cu celeritate aceste proiecte şi iniţiative, considerând, totodată, că acest consiliu are un rol esenţial în guvernanţa strategiei. S-a insistat pe ideea conform căreia consiliul să se racordeze la mişcarea macroregională a societăţii civile, urmând ca federaţia să se implice în acest demers. Un element important pe care consiliul trebuie să-l aibă în vedere este controlul asupra eficienţei guvernanţei SUERD de către autorităţile cu responsabilităţi pe această linie.
De asemenea, s-a subliniat că investiţiile economice pentru revenirea din criza Covid trebuie văzute ca oportunităţi majore pentru România şi pentru zona Dunării. Este nevoie de o relansare verde. Guvernul României a semnat, împreună cu alte state, o scrisoare de susţinere a Pactului Ecologic European, iar investiţiile viitoare trebuie să fie aliniate cu obiectivele acestuia şi cu obiectivul de limitare a încălzirii globale din Pactul de la Paris, pentru a se evita probleme ale schimbărilor climatice.
Proiectele trebuie să aducă reduceri de emisii, beneficii pentru sănătate şi refacerea ecosistemelor şi a mediului, precum: decarbonizarea transportului, îmbunătăţirea infrastructurii de transport, care să permită transportul cu emisii zero, reabilitarea clădirilor în aşa fel încât să devină eficiente din punct de vedere energetic, dezvoltarea energiei din resurse regenerabile sustenabile, refacerea naturii pe scară largă.
A fost analizată Axa prioritară 8, care cuprinde aproape toate cele 5 acţiuni dedicate clusterelor. Concluzia a fost că acestea sunt puternic implicate în crearea de măsuri de combatere a efectelor COVID-19, dar, în acelaşi timp, sunt puternic implicate şi în diverse proiecte europene. În Planul de Acţiune, temenele finale sunt în decembrie 2021, mijlocul anului 2022, iar termenele sunt optimiste, deci, până la definitivarea bugetului UE, trebuie să identificăm sursele de finanţare ale acestor proiecte. Clusterul CERMAND şi-a arătat interesul pentru dezvoltarea unui proiect vizând tehnologia hidrogenului unde există expertiză şi se pot dezvolta, cu această tehnologie, soluţii de export pentru România.
În domeniul construcţiilor s-a făcut precizarea că, începând cu data de 1 ianuarie 2019, nu se mai pot realiza construcţii noi şi nu se mai pot face recepţiile clădirilor dacă nu se încadrează în Standardul Early Zero Energy Building. Legal, niciun proiect, dezvoltat cu bani UE sau guvernamentali, nu se poate implementa decât dacă construcţiile prinse în proiect respectă normele de consum redus de energie, către zero, iar acest lucru trebuie cunoscut de toţi cei care vor să dezvolte proiecte în SUERD.
Numărul 808
