Declaraţiile contradictorii şi sentimentul negativ al pieţei financiare vizavi de evoluţia actualului sistem de pensii private a determinat îngheţarea planurilor de investiţii pentru acest an, atât pentru activele din Pilonul II, cât şi pentru cele din Pilonul III deţinute de principalii jucători din piaţă, spun surse din piaţa pensiilor private. Se mişcă doar contribuţiile care intră lunar în fonduri, iar în rest se fac rebalansări de portofolii. Investiţiile noi pe Bursa de Valori sunt momentan blocate, iar redimensionarea afacerilor acţionarilor străini pe piaţa locală investigată.
Strategiile de investiţii ale administratorilor de fonduri de pensii private oricum nu au o marjă mare de manevră. Apariţia discuţiilor privind viitorul pensiilor private din Pilonul II au determinat administratorii să adopte o tehnică a aşteptării, lăsând planurile de investiţii pe planul doi. Nici investiţiile pentru dezvoltarea businessului în România nu mai sunt luate în calcul, ci mai degrabă se caută soluţii de eficientizare a activităţii afacerilor pe plan local.
Cele circa 600 de milioane de lei (raportat la un total de peste 7 miliarde de lei anual, cât spune Casa de Pensii că varsă în contul Pilonului II) care intră lunar din contribuţiile angajaţilor la pensiile private, în jur de fiecare 25 ale lunii, sunt direcţionate către titluri de stat sau depozite bancare. Investiţiile în titluri de stat îşi pot găsi o explicaţie în creşterea uşoară a dobânzilor pe această piaţă. Totuşi, fondurile de pensii nu se pot expune 100% pe titluri de stat, cu atât mai mult cu cât, în Polonia, reforma sistemului de pensii private a constat tocmai în „confiscarea” titlurilor de stat deţinute de fondurile de pensii.
Când executivul polonez a decis acest lucru, Bursa de la Varşovia a scăzut cu 40%. Vorbim însă de o dimensiune mult mai mare a bursei de acolo faţă de cea de la noi. Ziarul Financiar arăta recent că „cele şapte fonduri de pensii private Pilon II au o participaţie cumulată de 11,6% din capitalul social al Băncii Transilvania, cel mai tranzacţionat emitent de la bursa românească, investiţii de aproximativ 1,1 miliarde de lei, potrivit datelor din rapoartele pe 2017 ale fondurilor”. Ce se va întâmpla cu valoarea de piaţă a acţiunilor Băncii Transilvania în cazul dispariţiei Pilonului II de pensii? Vom avea clar o scădere a acţiunilor care va conduce la o scădere a tuturor acţiunilor de pe BVB.
Tocmai de aceea, investiţiile în acţiuni, fonduri de investiţii sau alte instrumente de investiţii pe termen lung sunt ocolite de fondurile de pensii. În rest, administratorii se ocupă cu ajustarea/rebalansarea portofoliile existente, în aşa fel încât prospectele schemelor de pensii aprobate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) să fie respectate. Apetitul fondurilor de pensii pentru noi IPO-uri este scăzut, conform aceloraşi surse din piaţă.
Deciziile de punere în stand-by a planurilor de investiţii pe ambele planuri (atât banii contributorilor la sistem, cât şi a businessului ca atare) se vor vedea la sfârşitul anului într-o scădere a randamentelor unităţii activului net al pensiei, scădere dublată oricum de dobânzile mici de pe piaţa financiară internă şi internaţională.
Cu toate acestea, trebuie să precizăm că, în condiţiile actualei legi a pensiilor private obligatorii, pentru cei care se vor pensiona după 2045, este un fapt asumat acela că din Pilonul I vor avea o pensie de circa 30% din venitul salarial. Pilonul II ar trebui să le mai asigure încă aproximativ 15% din venitul anterior pensionării, aşadar acest sistem obligatoriu nu va putea înlocui pe deplin celelalte surse. În plus, pentru cei cu venituri mari, 15% din venitul salarial ar putea însemna ceva, dar pentru cei care lucrează pe salariul minim, 15% este departe de a acoperi necesarul unui supliment la pensie.
Oricum, din punct de vedere juridic şi constituţional, Guvernul nu poate prelua banii deja strânşi în fondurile private de pensii din cadrul Pilonului II. Contractele sunt între societăţile de administrare a fondurilor private de pensii şi persoana fizică înscrisă în sistem. Deci, conturile de pensii private sunt 100% private şi nu pot fi preluate de stat. În schimb, statul poate micşora/ suspenda contribuţia la Pilonul II sau poate oferi recompense care să determine angajaţii să opteze de acum încolo pentru Pilonul I şi nu pentru Pilonul II. Oricare ar fi soluţia adoptată de executiv, pensiile private vor rămâne pe piaţă, dar mult diminuate ca adâncime a pieţei şi cu un viitor incert.
Contribuţia lunară vărsată de Casa de Pensii la fondurile private de pensii a scăzut de la 636,2 milioane de lei, în aprilie 2017, la 585,77 milioane de lei, în aprilie 2018, conform statisticilor ASF. De asemenea, valoarea contribuţiei medii lunare a scăzut de la 157,81 lei în aprilie 2017 la 145,89 lei în aprilie 2018. Valoarea activului total însă a crescut de la 39,75 miliarde de lei la sfârşitul lunii decembrie 2017 la 43,04 miliarde lei. Rata de rentabilitate medie anualizată a fost în jur de 5% la sfârşitul lunii aprilie. (Gabriela ŢINTEANU)
Numărul 808
