În Parcul Tineretului din Capitală avem dovezi de locuire de acum 3000 de ani

Cu toţii am trecut poate pe aleile Parcului Tineretului din Bucureşti. Poate nu ne-am gândit, dar sub paşii noştri se aflau dovezi pertinente de locuire cu multe mii de ani înainte. Astfel, în situl arheologic Bucureşti – Dealul Piscului, situat în mijlocul Parcului Tineretului, au fost descoperite în ultimii ani mai multe vestigii ce datează din epoca bronzului, epoca fierului, perioada post-romană şi Evul Mediu, precum şi necropole din secolele III-IV şi XIV-XV d.Hr. Succesiunea de locuire complexă se datorează mai ales condiţiilor ideale de locuire pe care Dealul Piscului le-a oferit-o comunităţilor din vechime. Cu toate acestea ne pune la punct pagina de Facebook a Muzeului Curtea Veche, unde Radu Nicolae, muzeograf, din partea Biroului Arheologie Preventivă şi Sistematică, a Secţiei Istorie a Muzeului Municipiului Bucureşti ne spune că în anul 2020, o echipă de arheologi din partea muzeului a efectuat cercetări în urma cărora au fost scoase la iveală şase complexe datate în epoca bronzului, epoca fierului, respectiv evul mediu timpuriu. Dintre acestea, s-au remarcat un cuptor pentru prepararea hranei şi o groapă cu urme de ardere, folosită cel mai probabil pentru arderea ceramicii sau pregătirea unor mese colective. În urma datării cu radiocarbon, groapa a fost încadrată între anii 655 şi 775 d.Hr. În baza descoperirilor s-a considerat că cercetarea a interceptat marginea unei aşezări din sec. VII-VIII şi locuirile sporadice ale unor comunităţi din epoca bronzului şi epoca fierului.

Aceste informaţii vin în completarea descoperirilor făcute în ultimii 70 de ani, creionând o imagine mai clară a populaţiilor care au locuit pe teritoriul actual al Bucureştiului.

Parcul Tineretului este situat în Bucureşti, sectorul 4, la mică distanţă înspre sud de Piaţa Unirii, centrul oraşului, având o suprafaţă de circa 200 ha., fiind, în prezent, parcul cu cea mai mare întindere din Bucureşti. Din Piaţa Unirii, accesul direct este asigurat de Bulevardul Dimitrie Cantemir. Arhitectul Valentin Donose, proiectantul parcului, a avut în vedere realizarea unei zone vaste de verdeaţă pentru odihna şi recrearea populaţiei din ansamblurile de locuinţe construite în partea sudică a oraşului. Parcul este amplasat în zona denumită în trecut „Valea Plângerii”. „Valea Plângerii” a fost concesionată în 1940 prin contract Uzinelor Comunale Bucureşti, pentru a fi groapă de gunoi 25 de ani, urmând ca după aceea să fie transformată în parc. Amenajarea parcului a început în 1965 şi lucrările au durat până în 1974. Amenajarea de bază a durat numai 8 luni, realizându-se cu aportul tineretului, prin muncă patriotică (dacă vă mai amintiţi). Diferenţele mari de nivel (de până la 16 m) au necesitat o modelare a terenului pentru a se putea pune în valoare oglinda lacului Tineretului, întins pe 13 hectare. În anii `80, parcul a fost extins către est, odată cu construcţia Palatului Pionierilor şi Şoimilor Patriei, azi Palatul Naţional al Copiilor. Parcul Tineretului, ca unitate de spaţiu predominant plantat, se distinge în cadrul sistemului verde al oraşului ca singurul pol verde al sudului Capitalei, pentru deservirea unei populaţii foarte numeroase. Parcul dispune de mari suprafeţe de joacă pentru copii, spaţii de odihnă şi un debarcader cu dane pentru bărci cu rame. Pe o colină din Parcul Tineretului, pe latura dinspre str. Şerban Vodă, nr. 183, se află Crematoriul Cenuşa, inaugurat în 1928, declarat monument istoric, din 16 iunie 2011, cu cod LMI : B-II-a-A-21028. În cuprinsul parcului a fost amplasată Sala Ioan Kunst Ghermănescu (noua denumire a cunoscutei „Săli Polivalente”, inaugurată în 1974), destinată unor acţiuni culturale şi competiţiilor sportive. Există planuri de a amplasa şi un ansamblu rezidenţial în interiorul parcului. Până atunci ne mai putem bucura de o plimbare recreativă prin acest parc ce, iată, are dovezile necesare de a ne confirma prezenţa umană de acum peste 3000 de ani. (George V. GRIGORE)

Surse: historia.ro; wikipedia.org; biblioteca-digitala.ro; bucuresticitynews.ro; muzeulbucurestiului.ro