Idei de vacanţă

Ansamblul fostului conac Lecca-Micşuneşti din comuna Nuci

Ansamblul fostului conac Lecca-Micşuneşti din satul Micşuneştii Mari, comuna Nuci, jud. Ilfov, este o comoară istorică edificată la mijlocul secolului al XVIII-lea (conform Listei Monumentelor Istorice), ce se compune din clădirea conacului, turnul de poartă (azi o ruină), datat sec. XVII conf. LMI, şi Biserica „Născătoare de Dumnezeu” (datată 1743 conform pisaniei /1748).

Conacul a fost ridicat pe o proprietate dăruită familiei de domnitorul Mihai Viteazul, la 1599. Proprietarul a fost Iordache – Asan Micşunescu şi familia acestuia, fiind menţionaţi şi în pisania bisericii. Ca istoric al stăpânilor moşiei, conform proprietarului Ioan Stavraca, avem următoarele date: la anul cca. 1755, după moartea lui Iordache Micşunescu, satul intră în posesia unuia dintre fii, Constantin. Fiica acestuia, Maria, se căsătoreşte în 1785 cu paharnicul Dimitrie Polizu. Până în 1875 moşia aparţine familiei şi urmaşilor familiei Polizu. Între 1875 şi 1879, fiind „cumpărată la mezat”, noii proprietari sunt: A. Keva, E. Mavrocordat şi P. Vioreanu. În 1879, proprietara întregii moşii este E. Mavrocordat. La 1882, moşia este vândută lui Simeon Mihălescu. În 1904, Simeon Mihălescu donează moşia familiei Lecca – cu care se înrudea prin soţia sa, Agatha. Din 1904 până în 1949, moşia aparţine Sylviei Lecca, fiind ulterior naţionalizată. După naţionalizare, conacul a fost lăsat să se degradeze şi, mai apoi, începând cu anii 1960 până în 1993, conacul afost folosit ca şcoală. În anul 1993, edificiul a reintrat în posesia proprietarului său, Ioan Stavraca şi soţiei acestuia, Henriette Ana Maria, nepoata Sylviei Lecca.

Ca poziţionare, conacul este aşezat într-un loc pitoresc, în apropierea Lacului Mare, fosta Baltă Micṣuneşti, cu stufăriş şi arbuşti.

Probabil că ansamblul, pe lângă clădirea conacului şi turnul de poartă, a mai cuprins şi anexe gospodăreşti, precum şi grajduri, magazii de cereale, locuinţe pentru slujitori, dar şi un zid de incintă. Un element important al ansamblului era biserica, cu rol de paraclis al ansamblului boieresc, astăzi având un regim juridic diferit.

„Formele arhitecturale şi decorative ale arhitecturii civile din secolul al XVIII-lea din Ţările Române au ca matrice planul palatelor Renaşterii italiene: un dreptunghi regulat şi în mijlocul fiecărei faţade câte o ieşitură, un salon mai mare pe faţadele laterale, un foişor cu o scară de piatră alăturată de el pe faţada principală şi spre grădină pe faţada opusă o loggia, formând un salon mare, deschis, cu coloane de piatră ce susţin arcade” (vezi Mogoşoaia sau Potlogi). Cele care au planul pătrat sau dreptunghiular, din care face parte şi Conacul Lecca, au un parter scund şi un etaj mai înalt, cu câte un corp ieşit pe unele sau pe fiecare dintre faţade, formând, sau un foişor cu scară, sau o loggia, sau un cerdac, sau un sacnasiu cu colţurile teşite.

În Conacul Lecca mai există două biblioteci superbe din stejar sculptat cu o monogramă inscripţionată SM, care, alături de un birou în acelaşi stil din prima jumătate a secolului XIX, alcătuiau camera de lucru a lui Simeon Mihălescu.

Simeon Mihălescu a fost membru în Divanul Ad-Hoc care l-a votat pe Cuza, devenit proprietar al moşiei Lecca Micşuneşti la 5 aprilie 1882, cumpărând proprietatea de la Ecaterina Mavrocordat, Gheorghe Lahovari, soţii Şuţu şi doamna Zoe Paciurea.

Ca obiectiv principal al unui program de restaurare şi punere în valoare, Conacul Lecca – Micşuneşti a „îmbrăcat” noi haine şi poate găzdui diferite acţiuni culturale şi educative. În acest an a fost buna gazdă a simpozionului de geografie „Cununa cu diamante”, ce şi-a desfăşurat lucrările în vastele spaţii ale acestuia, bucurând oaspeţii cu răcoarea sa, cu istoria sa.

Surse: wikipedia.org; monumenteromane.ro; ran.cimec.ro; uniuneaarhitectilor.ro; relevee.uauim.ro; primarianuciilfov.ro 

Călătorii cu vaporaşul pe râul Mureş

Chiar dacă vara aceasta se anunţă a fi fierbinte, turiştii care vizitează judeţul Hunedoara trebuie neapărat să includă în agenda de călătorie şi o plimbare răcoritoare pe râul Mureş, cu vaporaşul Şoimuş, din apropierea municipiului Deva. Este o experienţă minunată. Plecările se fac din oră în oră, iar cursa se derulează între localităţile Mintia şi Hărău, cu plecare de la Şoimuş. După ce vizitaţi cetatea Devei, amatori fiind de fotografii, aveţi ocazia să surprindeţi peisaje minunate şi poate chiar să vă întâlniţi cu familia de castori care s-a stabilit în această zonă.

Nelipsite sunt poveştile locului prezentate de un ghid local, care transformă călătoria într-o adevărată lecţie de istorie. Plimbările pe Mureş cu vaporaşul de la Şoimuş au demarat în vara anului 2022, dintr-o ambiţie a primarului comunei. În trecut, până la teribilele inundaţii din 1975, pe râul Mureş încă se făceau, în această zonă, plimbări cu vaporaşul. După acea nefastă perioadă, ele nu au mai fost reluate. „Ne-am dorit de multă vreme să reluăm această activitate, pe Mureş, în zona noastră. Până în 1975, când Mureşul a produs inundaţii devastatoare, la Şoimuş se făceau plimbări cu vaporaşul. Însă s-a renunţat la această activitate. Şi, pentru că cererile turiştilor au fost tot mai mari, din vara acestui an am mai achiziţionat un vaporaş, cu o capacitate mai mare, cu ajutorul căruia să putem transporta grupurile mai mari de turişti. De asemenea, a fost amenajată o parcare, avem deschisă o terasă, un loc de joacă şi avem în plan să mai facem două pontoane, la Hărău şi la Bejan”, a declarat, Gabriel Mihai Irimie, primarul comunei Şoimuş.

Din vara anului 2023, vaporaşul „Stelar”, ce are o capacitate de 10 locuri, are şi un frate mai mare, „Stelar 2”. Acesta din urmă poate transporta până la 45 de persoane. Astfel, grupurile mai mari de turişti pot călători împreună, într-o aventură fascinantă pe vechiul drum al sării. Tot din acest an, pe malul Mureşului, aproape de pontonul de la Şoimuş, s-a deschis şi o terasă. Este tot o investiţie a primăriei, fiind create astfel noi locuri de muncă. Turiştii care vor poposi aici vor putea să achiziţioneze şi produse tradiţionale direct de la producătorii din această zonă. Produse apicole, fructe, legume, precum şi o serie de alte bunătăţi le vor „face cu ochiul”. Mai mult, în scurt timp ar mai putea apărea pe această porţiune din râul Mureş şi hidrobiciclete, precum şi bărci. Primarul spune că deja s-au arătat interesate câteva persoane să aducă în zonă şi astfel de ambarcaţiuni. Atât preţul, cât şi orarul pot suferi modificări, în funcţie de sezon. De obicei, vaporaşul „Stelar” se încăpăţânează să continue cursele până în prag de iarnă. Abia din luna noiembrie este tras la mal. Aşadar, dacă treceţi prin judeţul Hunedoara, includeţi pe lista şi plimbările cu vaporaşul de la Şoimuş. Vă aşteaptă pentru o călătorie fermecătoare! (Grupaj realizat de George V. GRIGORE)

Surse: gohunedoara.ro; soimus.ro; vocea-hunedoarei.ro; fantasytravel.ro