Grupul Andreescu: Aurel Cojan

•Până pe 22 aprilie 2023, la Galleria 28, str. Constantin Brâncoveanu nr. 28, Timişoara, poate fi vizitată expoziţia  „Grupul Andreescu: Aurel Cojan”. Programarea pentru vizitare se face la numărul de telefon 0040(0)722 503 028 sau pe e-mail galleria28@gmail.com

Organizată de Galleria 28, curatoriată de Maria Paşc şi de Andrei Rosetti, expoziţia aduce în atenţia publicului lucrări, aflate în mai multe colecţii private din România, semnate de pictorul Aurel Cojan.

Despre expoziţia „Grupul Andreescu: Aurel Cojan”, curatorii notează:

„Arareori între viaţa şi opera pictorilor se întâmplă să nu fie nicio tensiune, nicio incongruenţă. Aurel Cojan face excepţie: cazul Cojan. Pictor pentru care talentul, instinctul, îndemânarea nu au alt rost decât a fi el însuşi. Autenticitatea trăirii şi curajul formulării. Deformare, sonoritate abruptă, fervoare a  desenului şi rafinament al culorii. Talentul lui Aurel Cojan este o formă de disperare. Îşi tratează lucrările cu devotament şi exasperare. Imaginile lui Cojan nu sunt desprinse din real, ci îl devansează. Lucrările sale sunt apăsate deliruri ale probabilităţilor. Vestiare de semne care preced ordinea selectivă a discursului. Invazii asupra privirii. Cojan este în acelaşi timp modest şi pretenţios. El nu urmăreşte succesul, ţelul său nu este să devină agreabil cât mai multora, ci să rămână aşa cum este el tuturora. Cum poţi să imaginezi o lume în care Aurel Cojan să nu fi existat?”. (Maria Paşc)

„Programul Galleriei 28 include din 2023 o serie de expoziţii care aduc în atenţia publicului Grupul Andreescu şi artiştii apropiaţi acestui filon. Demersul deschide spre un moment simptomatic pentru arta românească postbelică, revelat astfel de cercetări recente ale istoriografiei de artă. Pictori formaţi liber, dar care au debutat în condiţii de intensă presiune ideologică, Grupul Andreescu, numit uneori şi Mansarda, a fost, de fapt, o comunitate de tineri ce se întâlnea în anii ’50 în curtea Muzeului „Aman” din Bucureşti. Erau vremuri în care comunităţile libere erau destructurate sistematic de putere. În nucleul acestei comunităţi îi regăsim pe Virgil Almăşanu, Ion Bitzan, Pavel Codiţă, Aurel Cojan, Constantin Crăciun, Paul Gherasim, Gheorghe Iacob, Gheorghe Ionescu, Mircea Ionescu, Florin Niculiu, Ion Pacea, Ştefan Sevastre, Afane Teodoreanu, Alexandru Ţipoia, Vasile Varga.  Pictorii grupării au pornit împreună de la un studiu sever al naturii – condamnat oficial pentru excesul unor note melancolice, o cromatică sobră, austeră, ce refuza estetica impusă a zorilor construcţiei comunismului. Fără a uita aceste începuturi, dar investigând diferit pictura şi alte domenii ale artei, andreescienii au devenit în timp repere esenţiale ale artei postbelice româneşti. Urmărind datele acestei diversităţi, ne vom opri întâi asupra cazului Aurel Cojan. ” (Andrei Rosetti)