Eiffel – cel care a avut câteva proiecte importante în România (Hotelul Traian din Iaşi, Hala Mare şi Hala de Peşte – care nu mai sunt astăzi, mausoleul familiei politicianului Petre P. Carp de la Ţibăneşti şi un proiect feroviar transfrontalier, Podul de la Ungheni dintre România şi Republica Moldova) – a învăţat tehnica îmbinării metalului de la un inginer român, Gheorghe Pănculescu, cel care a condus lucrările căii ferate Ploieşti – Sinaia şi a terminat construcţia în timp record. Din studiul intitulat „Communication sur les travaux de la tour de 300 m”, Eiffel menţionează faptul că Turnul Eiffel a fost construit cu ajutorul unui sistem tehnic inventat de inginerul român Gheorghe Pănculescu (1844-1922). În anul 1869, Pănculescu, ca absolvent al Politehnicii din Zurich, i-a fost recomandat lui Eiffel de către Vasile Alecsandri. Eiffel l-a angajat; Pănculescu s-a remarcat ca unul dintre cei mai buni specialişti, un adevărat as în rezistenţa materialelor, calcule şi dimensionări. A fost detaşat în România. El i-a atras atenţia lui Eiffel după ce a realizat planurile pentru executarea drumului feroviar Predeal-Ploieşti, construcţie finalizată de un asociat al lui Eiffel, Gouilloux. Pănculescu inventate un sistem special ce utiliza o nouă metodă de montare a şinelor pe traverse în afara spaţiului căii ferate. Cu metoda minune a românului s-a reuşit terminarea liniei în mai puţin de un an. Faptul a atras atenţia lui Gustave Eiffel, care a venit la faţa locului, în mai 1879, pentru a se convinge de modul cum a decurs aplicarea sistemului iniţiat de Pănculescu. Românul l-a găzduit la Vălenii de Munte, în casa pe care o va cumpăra Nicolae Iorga peste 30 de ani. (Inginerul francez a luat gripă şi a trebuit să stea zece zile în locuinţa lui Gheorghe Pănculescu.) Eiffel i-a vorbit lui Pănculescu în premieră despre proiectul său de a înălţa un turn ieşit din comun, cunoscutul ca „Turn Eiffel”; i-a mărturisit că ar putea folosi ideea sa, aceea de a folosi subansamble metalice confecţionate la sol pe care să le monteze apoi sus. Pus în aplicare, proiectul lui Pănculescu a dus la monumentala construcţie. Specialiştii vremii au fost chiar uimiţi de rapiditatea prin care, cu ajutorul a 300 de muncitori, au fost montate mai bine de 12.000 de subansamble în timpul record de numai 11 luni, un lucru senzaţional la acea vreme! Se spune că niturile au fost turnate la Govăjdia (România), deoarece Franţa nu avea siderurgie în anii 1800. Extracţiile de minereu de fier au început în anii 1820 în zona Teliuc, Ghelari, care au pus baza construcţiei turnului Eiffel ce a fost finalizat şi inaugurat în 1889. „Vă spun sigur, întrucât am copilărit 14 ani în Hunedoara: baza structurii turnului a fost construită cu oţel de Reşiţa, este adevărat”, nota inginerul Adrian Boeriu. Se spune că pe fiecare piesă în parte ar scrie „Made în Reşiţa – România”. Tehnologia respectivă a mai fost folosită la scheletul metalic al Statuii Libertăţii din SUA (realizat tot de Eiffel) şi la construirea Crucii de pe Caraiman – cruce monumentală aflată la cea mai mare altitudine din lume (2.291m). Pentru a puncta acestea toate, la Boldeşti-Scăieni un român-american, Cristian Petru Bălan, retras aici la pensie, a ridicat o Statuie a Libertăţii, singura copie din estul Europei a celebrei statui americane. După isprava cu Eiffel, Gheorghe Pănculescu a fost numit inspector general al Căilor Ferate Române.
Pe meleagurile româneşti s-au născut numeroşi oameni de valoare, personalităţi de renume naţional şi internaţional. Printre aceste persoane se numără şi Gheorghe Pănculescu, născut în anul 1844 în localitatea Vălenii de Munte, judeţul Prahova. Pentru români, numele nu este unul cunoscut. Activitatea sa este recunoscută doar în oraşul său natal, unde la data de 15 septembrie 2004, o şcoală a primit numele de „Şcoala de Arte şi Meserii Gheorghe Pănculescu”. Turnul Eiffel, cu o înălţime de 300 de metri şi o greutate de peste 10.000 de tone, a fost construit între 1887 şi 1889, el fiind înscris ca monument istoric din data de 24 iunie 1964, iar începând cu anul 1991 face parte şi din patrimoniul mondial UNESCO. Dar aproape nu se ştie că acest turn celebru a fost construit cu ajutorul unui român. (George V. GRIGORE)
Surse: wikipedia.org; apuseni.info; romaniapozitiva.ro; historia.ro; emricoandăbuzau.ro; • Bocioacă, Ion: „Inginer Gheorghe Pănculescu – legendă şi adevăr. (2010). Editura Verus, Bucureşti.
Numărul 808
