„Fortul 13 Jilava”– primul pas către viitorul muzeu

•„Fortul 13 Jilava” a trecut în administrarea Consiliului Judeţean Ilfov. Temuta închisoare va deveni în viitorul apropiat muzeu.

 „Am făcut primul pas. Am aprobat o hotărâre de consiliu, astfel încât una dintre cele mai cumplite închisori comuniste să treacă în domeniul public al judeţului Ilfov şi în administrarea noastră. Este nevoie şi de o hotărâre de guvern în acest sens, după care vom putea începe procedurile efective pentru transformarea în muzeu. Fortul 13 Jilava este monument istoric şi are nevoie de restaurare, consolidare şi reabilitare. Este prematur să vorbim de costuri, înainte ca specialiştii să facă evaluări. Dar vă garantez că vom căuta şi surse de finanţare nerambursabile. Este extrem de important să ne cunoaştem trecutul. Transformarea Fortului 13 în muzeu înseamnă valorificarea potenţialului său istoric, social, cultural şi turistic. Am fost acolo, printre acele ziduri. E greu de descris în cuvinte ce am trăit. ” ne transmite Preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov. Prin penitenciarul Jilava au fost tranzitaţi spre alte închisori şi lagăre de muncă sau au fost depuşi pentru proces şi anchete majoritatea deţinuţilor politici din perioada 1948-1964. Afluxul mare de deţinuţi a transformat penitenciarul într-un centru al lumii concentraţionare, o sursă de ştiri despre lumea liberă şi cea din închisori.

După apariţia „Muzeului Memorial de la Sighet” şi a acestei iniţiative minunate de a aduce în faţa vizitatorului şi momente dureroase din istoria noastră, spre ştiinţa celor ce vor să cunoască şi preţul plătit pentru libertate şi pace, nu se putea să fie trecută sub tăcere şi prezenţa acestui fort cu un trecut marcant. Penitenciarul Jilava este aşezat în apropierea drumului naţional Bucureşti-Giurgiu, la 10 km sud de Bucureşti şi la 3 km nord-est de comuna Jilava, pe raza administrativă a comunei omonime, fiind accesibil celor care vor să ajungă aici. El nu a avut această destinaţie – de închisoare – de la început. La sugestia regelui Carol I, în jurul Bucureştilor a fost ridicat, între anii 1870 şi 1890, un sistem de apărare împotriva unui eventual atac otoman format din 18 forturi, fiecare dintre ele fiind prevăzut cu o baterie de artilerie (total, 36 fortificaţii). Proiectul a fost elaborat de generalul belgian Henry Alexis Brialmont şi de căpitanul de geniu Ioan Clucer. După terminarea construcţiei, Fortul 13 Jilava a fost folosit ca depozit de muniţii şi garnizoană militară până în anul 1907, când la Jilava au fost aduşi o parte dintre ţăranii arestaţi. Din acel an, Jilava a fost amenajată ca închisoare militară, subordonată Statului Major al Armatei până la 1 aprilie 1948, când a fost trecută în subordinea Ministerului de Interne, Direcţia Generală a Penitenciarelor.

Fortul a fost săpat până la adâncimea de 10 m, iar pământul care a rezultat în urma săpăturilor a fost folosit la ridicarea zidului împrejmuitor, pe acest zid fiind amplasate turnurile de observaţie. Intrarea în fort se făcea printr-o poartă boltită, pe frontispiciul căreia este gravat anul de înfiinţare a închisorii militare şi inscripţia „Fortul 13 Jilava”. În 1907, închisoarea avea un pavilion administrativ (180 m pătraţi), Cancelaria închisorii (30 m pătraţi), dormitorul trupei (120 m pătraţi) şi fortul propriu-zis, cu 52 de camere. Suprafaţa camerelor era de 15.000 metri pătraţi. Secţia centrală avea 17 camere cu dimensiunile de 5 m lungime şi 4 m lăţime. În fiecare cameră existau 20 de paturi suprapuse. Celelalte două secţii erau împărţite în 17 camere cu dimensiunile de 5 m lungime şi 4 m lăţime, în fiecare cameră fiind amenajate 27 de paturi suprapuse. Într-un pat dormeau şi câte doi, trei deţinuţi. Istoria sa complexă este cunoscută, dar poate fi completată cu apariţia acestui muzeu ce va reaminti pe veci durerea pe care au suportat-o cei care şi-au dorit să fie liberi sau să gândească liber! (George V. GRIGORE)

Surse: cdep.ro; cjilfov.ro; viitorulilfovean.ro; jurnaluldeilfov.ro; dejulmeu.ro;